dezoxidánt, ~ă sm, a [At: LM / S și: (înv) deso~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr désoxydant] 1-2 (Substanță) care dezoxidează.

DEZOXIDÁNT, -Ă, dezoxidanți, -te, adj., s. m. (Substanță) care provoacă dezoxidarea, care dezoxidează. – Din fr. désoxydant.

DEZOXIDÁNT, -Ă, dezoxidanți, -te, adj., s. m. (Substanță) care provoacă dezoxidarea, care dezoxidează. – Din fr. désoxydant.

DEZOXIDÁNT, -Ă, dezoxidanți, -te, adj. Care dezoxidează. Corpuri dezoxidante. ◊ (Substantivat, m.) Dezoxidanții cei mai cunoscuți sînt: siliciul, aluminiul, fosforul.

!dezoxidánt1 (de-zo-/dez-o-) adj. m., pl. dezoxidánți; f. dezoxidántă, pl. dezoxidánte

!dezoxidánt2 (de-zo-/dez-o-) s. m., pl. dezoxidánți

dezoxidánt adj. m., s. m. (sil. mf. dez-), pl. dezoxidánți; f. sg. dezoxidántă, pl. dezoxidánte

Dezoxidant ≠ oxidant

DEZOXIDÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care dezoxidează. [< fr. désoxydant].

DEZOXIDÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care dezoxidează. (< fr. désoxydant)

DEZOXIDÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe) Care dezoxidează; cu proprietatea de a dezoxida sau de a împiedica oxidarea. /<fr. désoxidant