dezorganiza definitie

13 definiții pentru dezorganiza

dezorganizá vtr [At: SĂULESCU, HR. I, 86/12 / V: (înv) dio~, diz~ / Pzi: ~zéz / E: fr desorganiser] 1-2 A face să-și piardă sau a-și pierde organizarea, funcționarea normală, bunul mers.
DEZORGANIZÁ, dezorganizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde organizarea, funcționarea normală, bunul mers. – Din fr. désorganiser.
DEZORGANIZÁ, dezorganizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde organizarea, funcționarea normală, bunul mers. – Din fr. désorganiser.
DEZORGANIZÁ, dezorganizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la muncă, la un program, la o organizație etc.) A face să-și piardă organizarea, să nu funcționeze normal, să nu aibă un mers regulat. [Regele] ascunde declarațiile de război pe care ni le trimit vecinii, dezorganizează armata, refuză sancțiunea regală de cîte ori e vorba de vreo reformă mai serioasă. CAMIL PETRESCU, T. II 351. ◊ Refl. Mi s-a dezorganizat complet viața. CAMIL PETRESCU, T. I 147. Puterea armată a țării, în domnia Brîncoveanului, se dezorganizează. BĂLCESCU, O. II 23.
!dezorganizá (a ~) (de-zor-/dez-or-) vb., ind. prez. 3 dezorganizeáză
dezorganizá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezorganizéz, 3 sg. și pl. dezorganizeáză
A (se) dezorganiza ≠ a (se) organiza
DEZORGANIZÁ vb. I. tr. A distruge, a strica ordinea, funcționarea normală; a introduce dezordinea, neorânduiala. [Cf. fr. désorganiser].
DEZORGANIZÁ vb. tr. a distruge, a strica ordinea, funcționarea normală. (< fr. désorganiser)
A DEZORGANIZÁ ~éz tranz. A face să se dezorganizeze. /<fr. désorganiser
A SE DEZORGANIZÁ mă ~éz intranz. A pierde buna organizare. /<fr. désorganiser
dezorganizà v. 1. a distruge organismul; 2. fig. a turbura ordinea, a strica buna înțelegere.
* dezorganizéz v. tr. (fr. désorganiser). Stric ceĭa ce organizat, turbur, zdruncin: a dezorganiza o administrațiune.

dezorganiza dex

Intrare: dezorganiza
dezorganiza verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: dez-