deznoda definitie

15 definiții pentru deznoda

deznodá [At: ANON. CAR. / S și: (înv) desn~ / Pzi: deznód / E: dez- + (în)noda] 1 vt A desface un nod. 2 vt A dezlega un obiect. 3 vt (Reg; îe) Cum înnozi așa deznozi Dacă greșești, trebuie să repari singur greșeala. 4 vt (Îlv) A ~ punga (sau băierile pungii) A face o cheltuială. 5 vr (Reg; d. vrăji) A se desface. 6 vt (Înv) A descifra. 7 vt (Fig) A clarifica o situație încurcată, un conflict. 8 vt (Pop; șîe a ~ în sau de bătaie) A bate foarte rău. 9 vr (Pop; d. oameni) A se extenua din cauza unor munci grele. 10 vt (Reg; c.i. căruța) A îndrepta roțile în direcția normală. 11 vr (Reg; d. oameni) A se dezmorți. 12 vr (Reg; d. grâu) A răsări.
DEZNODÁ, deznód, vb. I. Tranz. 1. A desface un nod ori o ață, o sfoară etc. fixate printr-un nod sau, p. ext. a desface obiectul legat în acest fel. ◊ Expr. A deznoda punga (sau băierile pungii) = a scoate banii, a da banii; a face o cheltuială. ♦ Fig. A clarifica, a soluționa o situație încurcată, un conflict. 2. Fig. A deșela, a speti pe cineva cu bătaia sau din cauza unor poveri prea grele. – Pref. dez- + [în]noda.
DEZNODÁ, deznód, vb. I. Tranz. 1. A face să nu mai fie înnodat, a desface un nod, o ață, o sfoară etc. fixate printr-un nod sau, p. ext. a desface obiectul legat în acest fel. ◊ Expr. A deznoda punga (sau băierile pungii) = a scoate banii, a da banii; a face o cheltuială. ♦ Fig. A clarifica, a soluționa o situație încurcată, un conflict. 2. Fig. A deșela, a speti pe cineva cu bătaia sau din cauza unor poveri prea grele. – Dez- + [în]noda.
DEZNODÁ, deznód, vb. I. Tranz. 1. (Complementul indică nodul, sau ața, sfoara fixate printr-un nod sau, p. ext., obiectul legat în acest fel) A face să nu mai fie înnodat, a desface. V. dezlega. Deznoadă șiretul de la gheată. ◊ Fig. Mi-era rușine de risipa gîndurilor mele, de simțimintele care mă slăbeau și mă deznodau, ca pe o cosiță molatecă... în bătaia vîntului! GALACTION, O. I 353. (Refl.) Varsănufie... s-a uitat la apele care se deznodau sub punte. GALACTION, O. I 205. ◊ Expr. A deznoda punga (sau băierile pungii) = a scoate bani, a da bani. Deznoadă-ți punga, zgîrcitule. ALECSANDRI, T. 1546. ◊ Refl. pas. Ce nod cu gura se înnoadă Și cu mîni nu se deznoadă? (Cununia). GOROVEI, C. 121. ♦ Fig. (Cu privire la o situație încurcată, un conflict) A limpezi, a clarifica, a soluționa. Știu orice pricină s-o-nnod și s-o deznod. ALECSANDRI, T. 257. 2. Fig. A deșela (prin poveri prea grele sau prin bătaie). Fiece palmă de loc Te deznoadă de mijloc Și la fiecare pas Curg șiroaie pe obraz. DEȘLIU, M. 64. Al dracului, să pun acu mîna pe el și să-l deznod. PREDA, Î. 18. După ce te deznoda soldatul, venea cu duhul bunătății notarul. PAS, L. I 273.
deznodá (a ~) vb., ind. prez. 3 deznoádă
deznodá vb., ind. prez. 1 sg. deznód, 3 sg. și pl. deznoádă
DEZNODÁ vb. a dezlega. (A ~ nodurile unei sfori.)
DEZNODÁ vb. v. deșela, istovi, speti.
A (se) deznoda ≠ a (se) înnoda
A DEZNODÁ deznód tranz. 1) A face să se deznoade. 2) rar (probleme, chestiuni, situații confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi, a elucida; a desluși. /dez- + a [în]noda
A SE DEZNODÁ pers. 3 se deznoádă intranz. 1) (despre ață, sfoară etc. înnodată) A se dezlega dintr-un nod (sau din mai multe). 2) (despre obiecte legate și înnodate) A se desface dintr-o legătură cu nod. /dez- + a [în]noda
desnodà v. 1. a desface nodul: desnoadă-ți punga, sgârcitule! AL.; 2. fig. a descurca o intrigă, a termina o piesă de teatru.
deznód, a -á v. tr. (compus ca și înod; it. disnodare, pv. desnozar, fr. dénouer, cat. desnuar). Desfac nodu. Fig. Termin, descurc (o intrigă, o pĭesă de teatru).
DEZNODA vb. a dezlega. (A ~ nodurile unei sfori.)
deznoda vb. v. DEȘELA. ISTOVI. SPETI.

deznoda dex

Intrare: deznoda
deznoda verb grupa I conjugarea I