deziderat definitie

15 definiții pentru deziderat

dezidera vt [At: LM / S și: desi~ / Pzi: dezíder / E: lat desiderare] (Îdt) A dori.
deziderát sn [At: LM / V: (îvr) ~um (S și: desideratum) / S și: desi~ / Pl: ~e / E: lat desideratum] 1 Ceea ce este de dorit sau trebuie să se întâmple (într-un anumit domeniu, într-o anumită epocă istorică etc.) Vz imperativ. 2 Dorință sau cerință, de obicei exprimată oficial Si: doleanță, aspirație, (înv) postulat Vz imperativ. 3 (Rar; ccr) Document în care sunt consemnate dorințe sau cerințe.
DEZIDERÁT, deziderate, s. n. Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple, să se realizeze; cerință, dorință. – Din lat. desideratum.
DEZIDERÁT, deziderate, s. n. Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple, să se realizeze; cerință, dorință. – Din lat. desideratum.
DEZIDERÁT, deziderate, s. n. Dorință formulată în mod oficial; formulare a unei dorințe; doleanță, dorință. E un simplu deziderat, o minută de ședință. CAMIL PETRESCU, O. II 631.
deziderát s. n., pl. dezideráte
deziderát s. n., pl. dezideráte
DEZIDERÁ vb. v. dori, jindui, pofti, râvni, voi, vrea.
DEZIDERÁT s. v. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, vrere.
DEZIDERÁT s. 1. v. cerință. 2. v. dorință.
DEZIDERÁT s. n. ceea ce e de dorit să se realizeze. ◊ dorință (formulată oficial), doleanță. (< germ. Desiderat, lat. desideratum)
DEZIDERÁT ~e n. 1) Ceea ce este dorit; dorință. 2) Cerință exprimată în mod oficial; doleanță. /<lat. desideratum
deziderat n. ceeace rămâne de completat sau de rezolvat: orice știință are dezideratele sale.
* deziderát n., pl. e (lat. desideratum, d. desiderare, a dori. V. deșider, consider). Dorință.
DEZIDERAT s. 1. cerere, cerință, dorință, exigență, (înv.) postulat. (Un ~ îndreptățit.) 2. doleanță, dorință. (Și-a exprimat ~.)

deziderat dex

Intrare: deziderat
deziderat substantiv neutru
Intrare: dezidera
dezidera verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: deziderat
deziderat participiu