Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru dezgropat

dezgropa vt [At: (a. 1632), ap. TDRG / Pzi: dezgr├│p / E: dez- + (├«n)gropa) 1 A scoate un cadavru sau osemintele cuiva din morm├ónt Si: a deshuma, a exhuma. 2 A aduce la suprafa╚Ť─â, prin s─âp─âturi, un obiect ├«ngropat. 3 (Fig) A scoate la iveal─â (lucruri uitate).
dezgropát1 sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: dezgropa] 1-3 Dezgropare (1-3). modificată
dezgrop├ít2, ~─â a [At: MDA ms / Pl: ~a╚Ťi / E: dezgropa] 1 (D. cadavre sau oseminte) Scos din morm├ónt Si: deshumat, exhumat. 2 (D. obiecte ├«ngropate) Scos din p─âm├ónt. 3 (Fig; d. lucruri uitate) Scos la iveal─â.
DEZGROP├ü, dezgr├│p, vb. I. Tranz. 1. A scoate un cadavru sau osemintele cuiva din morm├ónt; a exhuma, a deshuma. ÔÖŽ Fig. A scoate la iveal─â (lucruri uitate). 2. A scoate din p─âm├ónt, a aduce la suprafa╚Ť─â, prin s─âp─âturi, un obiect ├«ngropat. ÔÇô Pref. dez- + [├«n]gropa.
DEZGROP├üT s. n. Dezgropare. ÔÇô V. dezgropa.
DEZGROP├ü, dezgr├│p, vb. I. Tranz. 1. A scoate un cadavru sau osemintele cuiva din morm├ónt; a exhuma, a deshuma. ÔÖŽ Fig. A scoate la iveal─â (lucruri uitate). 2. A scoate din p─âm├ónt, a aduce la suprafa╚Ť─â, prin s─âp─âturi, un obiect ├«ngropat. ÔÇô Dez- + [├«n]gropa.
DEZGROP├üT, dezgropaturi, s. n. Dezgropare. ÔÇô V. dezgropa.
DEZGROP├ü, dezgr├│p, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la oameni) A scoate din morm├«nt, a exhuma. Se pomeni... cu un oarecine c─â vine ╚Öi vrea s─â dezgroape pe mort. ISPIRESCU, L. 253. ÔÖŽ Fig. A scoate la iveal─â (lucruri de mult uitate). 2. (Cu privire la obiecte ├«ngropate) A scoate din p─âm├«nt, a aduce la suprafa╚Ť─â, a da la iveal─â prin s─âp─âturi. A dezgropat o comoar─â. ÔŚŐ Fig. Dezgrop─âm, dezgrop─âm talantul ascuns. TULBURE, V. R. 33. ÔŚŐ Refl. pas. La H─âb─â╚Öe╚Öti s-au dezgropat... urmele unei ├«ntregi a╚Öez─âri, compuse din peste 40 de locuin╚Ťe. IST. R.P.R. 16. ÔŚŐ (Cu privire la unele plante a c─âror tulpin─â se ├«ngroap─â toamna) Dezgroap─â via.
DEZGROP├üT s. n. Ac╚Ťiunea de a dezgropa (via sau alte plante care se ├«ngroap─â toamna).
dezgropá (a ~) vb., ind. prez. 3 dezgroápă
dezgropát s. n.
dezgropá vb., ind. prez. 1 sg. dezgróp, 3 sg. și pl. dezgroápă; ger. dezgropând
dezgropát s. n.
DEZGROPÁ vb. 1. v. deshuma. 2. a scoate. (A ~ un bolovan din pământ.)
DEZGROPÁT s. v. deshumare.
A dezgropa Ôëá a ├«ngropa, a ├«nhuma, a ├«nmorm├ónta,
Dezgropat Ôëá ├«ngropat, ├«nhumat, ├«nmorm├óntat
A DEZGROP├ü dezgr├│p tranz. 1) (obiecte, plante ├«ngropate) A scoate din groap─â (prin s─âp─âturi); a aduce la suprafa╚Ť─â. 2) (cadavre, oseminte) A scoate din morm├ónt; a deshuma; a exhuma. 3) fig. A readuce ├«n memorie; a scoate din uitare; a dezmorm├ónta. /dez- + a [├«n]gropa
desgropà v. 1. a scoate din pământ: a desgropa o comoară; 2. fig. a descoperi ce era ascuns.
dezgróp, a -á v. tr. (d. groapă. - Dezgrop, dezgroapă; să dezgroape). Scot din pămînt, exhumez. Dezmormîntez.
DEZGROPA vb. 1. a deshuma, a exhuma, (înv. și reg.) a dezmormînta. (A ~ un mort.) 2. a scoate. (A ~ un bolovan din pămînt.)
DEZGROPAT s. deshumare, dezgropare, exhumare. (~ unui mort.)
a dezgropa mor╚Ťii expr. a aduce ├«n discu╚Ťie lucruri mai vechi, f─âr─â leg─âtur─â cu obiectul unei dispute.

Dezgropat dex online | sinonim

Dezgropat definitie

Intrare: dezgropa
dezgropa verb grupa I conjugarea I
Intrare: dezgropat (deshumare)
dezgropat deshumare substantiv neutru
Intrare: dezgropat (deshumat)
dezgropat deshumat adjectiv