Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru dezbin─âtor

dezbin─ât├│r, ~o├íre a [At: LB / V: (├«rg) dejghi~ / S ╚Öi: (├«nv) desb~ / P ╚Öi: (├«nv) desb~ / Pl: ~i, ~o├íre / E: dezbina + -─âtor] (Rar) Care face oamenii s─â nu se mai ├«n╚Ťeleag─â ├«ntre ei Si: ├«nvr─âjbitor.
DEZBIN─éT├ôR, -O├üRE, dezbin─âtori, -oare, adj. (Rar) Care dezbin─â; ├«nvr─âjbitor. ÔÇô Dezbina + suf. -─âtor.
DEZBIN─éT├ôR, -O├üRE, dezbin─âtori, -oare, adj. (Rar) Care dezbin─â; ├«nvr─âjbitor. ÔÇô Dezbina + suf. -─âtor.
DEZBINĂTÓR, -OÁRE, dezbinători, -oare, adj. (Rar) Care dezbină.
dezbinătór (rar) adj. m., pl. dezbinătóri; f. sg. și pl. dezbinătoáre
dezbinătór adj. m., pl. dezbinătóri; f. sg. și pl. dezbinătoáre
DEZBINĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezbină; în stare să dezbine. /a dezbina + suf. ~ător

Dezbin─âtor dex online | sinonim

Dezbin─âtor definitie

Intrare: dezbin─âtor
dezbin─âtor adjectiv