Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru dezasimila

dezasimil├í vi [At: CADE / S ╚Öi: desa~ / Pzi: 3 ~le├íz─â / E: fr d├ęsassimiler] (D. unele substan╚Ťe complexe, specifice organismelor vii) A se transforma ├«n substan╚Ťe simple ╚Öi nespecifice, devenind neasimilabile.
DEZASIMIL├ü, pers. 3 dezasimileaz─â, vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimila╚Ťie. ÔÇô Din fr. d├ęsassimiler.
DEZASIMIL├ü, pers. 3 dezasimileaz─â, vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimila╚Ťie. ÔÇô Din fr. d├ęsassimiler.
!dezasimilá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezasimileáză
dezasimilá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezasimileáză
DEZASIMIL├ü vb. I. tr., refl. (Despre substan╚Ťele complexe din organism) A (se) transforma ├«n substan╚Ťe mai simple ╚Öi nespecifice pe care organismul le elimin─â. [Cf. fr. d├ęsassimiler].
DEZASIMIL├ü vb. tr., refl. (despre substan╚Ťele complexe din organism) a (se) transforma ├«n substan╚Ťe mai simple ╚Öi nespecifice, pe care organismul le elimin─â. (< fr. d├ęsassimiler)
* dezasimil├ęz v. tr. (fr. d├ęsassimiler). Disimilez, fac s─â nu ma─ş fie asociat.
* disimil├ęz v. tr. (compus ca a-similez, di-simulez. Fr. dissimiler). Gram. Fac s─â nu ma─ş semene precum: tulbure ├«ld. turbure(ca s─â nu fie do─ş r ├«n acela╚Ö─ş cuv├«nt). Chim. Prefac substan╚Ťele animale or─ş vegetale ├«n substan╚Ťe brute cu compozi╚Ťiune chimic─â ma─ş simpl─â. ÔÇô ╚śi dezasimilez. V. dessem─ân.

Dezasimila dex online | sinonim

Dezasimila definitie

Intrare: dezasimila
dezasimila verb grupa I conjugarea a II-a