Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru dezangajare

dezangaj├í [At: DEX-S / Pzi: ~j├ęz / E: fr d├ęsengager] 1 vt (C.i. angajamente) A face s─â ├«nceteze. 2 vr (D. oameni, state, asocia╚Ťii etc.) A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict.
dezangaj├íre sf [At: BARBU, I. I,175 / Pl: ~jß║»ri / E: dez- + angajare] 1 ├Äncetare a unui angajament. 2 Retragere a unor oameni, state, asocia╚Ťii etc. dintr-un angajament, dintr-un conflict.
DEZANGAJ├ü, dezangajez, vb. I. 1. Tranz. A face s─â ├«nceteze un angajament. 2. Refl. A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict, dintr-o confruntare etc. ÔÇô Din fr. d├ęsengager.
DEZANGAJ├üRE s. f. 1. ├Äncetare a unui angajament. 2. Ac╚Ťiune, m─âsur─â menit─â s─â separe for╚Ťele armate opuse angrenate ├«n incidente sau ├«n ciocniri; situa╚Ťie care rezult─â din aceast─â ac╚Ťiune. ÔÇô V. dezangaja.
DEZANGAJ├ü, dezangajez, vb. I. 1. Tranz. A face s─â ├«nceteze un angajament. 2. Refl. A se retrage dintr-un angajament, dintr-un conflict, dintr-o confruntare etc. ÔÇô Din fr. d├ęsengager.
DEZANGAJ├üRE s. f. 1. ├Äncetare a unui angajament. 2. Ac╚Ťiune, m─âsur─â menit─â s─â separe for╚Ťele armate opuse angrenate ├«n incidente sau ├«n ciocniri; situa╚Ťie care rezult─â din aceast─â ac╚Ťiune. ÔÇô V. dezangaja.
!dezangajáre (de-zan-/dez-an-) s. f., g.-d. art. dezangajắrii
dezangaj├í vb. Ôćĺ angaja
dezangajáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezangajării; pl. dezangajări
DEZANGAJ├ü vb. I. tr. A elibera de un angajament; a se retrage, a se da deoparte. [Cf. fr. d├ęsengager].
DEZANGAJ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a dezangaja ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Complex de m─âsuri menit s─â separe for╚Ťele armate ale unor state opuse, spre a ├«nl─âtura pericolul unei confrunt─âri militare. [< dezangaja].
DEZANGAJ├ü vb. I. tr. a elibera de un angajament. II. refl. a se retrage dintr-un angajament, dintr-o confruntare etc. (< fr. d├ęsengager)
DEZANGAJ├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) dezangaja. ÔŚŐ complex de m─âsuri menit s─â separe for╚Ťele armate ale unor state opuse, spre a ├«nl─âtura pericolul unei confrunt─âri militare. 2. (psih.) modificare a particip─ârii afective ╚Öi emo╚Ťionale a unui subiect ├«ntr-o activitate sau rela╚Ťie. (< dezangaja)
A DEZANGAJ├ü ~├ęz tranz. 1) A elibera de un angajament. 2) A face s─â se dezangajeze. /<fr. d├ęsengager
A SE DEZANGAJ├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre for╚Ťe armate adverse) A ├«nceta o stare de ├«ncordare sau o ciocnire. 2) A p─âr─âsi un domeniu de activitate sau o func╚Ťie; a se retrage. /<fr. d├ęsengager
DEZANGAJ├üRE f. 1) v. A DEZANGAJA ╚Öi A SE DEZANGAJA. 2) Situa╚Ťie de ├«ncetare a tensiunii ╚Öi a conflictelor dintre for╚Ťele armate adverse. /v. a (se) dezangaja

Dezangajare dex online | sinonim

Dezangajare definitie

Intrare: dezangaja
dezangaja verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: dezangajare
dezangajare substantiv feminin
  • silabisire: dez-