dezambalá [At: ORBONAȘ, MEC. 127 / S și: (înv) desa~ / Pzi: ~léz / E: dez- + ambala] 1 vt (C.i. mărfuri) A scoate din ambalaj. 2 vt (C.i. motoare) A face să revină la viteza normală. 3 vr (Fig) A se elibera de griji. 4 vr (Fig) A se retrage dintr-o acțiune.

DEZAMBALÁ, dezambalez, vb. I. Tranz. 1. A scoate ambalajul. 2. A face ca un motor ambalat să revină la viteza nominală. ♦ Refl. Fig. A se elibera de griji; a se retrage dintr-o acțiune, a renunța la ceva. – Din fr. désemballer.[1]

DEZAMBALÁ, dezambalez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din ambalaj. 2. A face ca un motor ambalat să revină la viteza nominală. ♦ Refl. Fig. A se elibera de griji; a se retrage dintr-o acțiune, a renunța la ceva. – Din fr. désemballer.

*dezambalá (a ~) (de-zam-/dez-am-) vb., ind. prez. 3 dezambaleáză

dezambalá vb. → ambala

DEZAMBALÁ vb. I. tr. A diminua sau suprima ambalajul; (fig.) a se potoli, a se liniști. [< fr. désemballer].

DEZAMBALÁ vb. 1. tr. 1. a scoate din ambalaj. 2. a face ca un motor ambalat să revină la turația normală. II. refl. (fig.) a se elibera de griji, a se retrage dintr-o acțiune. (< fr. désemballer)

A DEZAMBALÁ ~éz tranz. 1) (obiecte, produse ambalate) A scoate dintr-un ambalaj. 2) (motoare ambalate) A face să revină la viteza nominală. /<fr. désemballer