Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru dezam─âgire

dezam─âgi vt [At: MAIOR, T. 84/9 / S ╚Öi: (├«nv) desa~ / Pzi: ~g├ęsc / E: dez- + am─âgi] (C.i. oameni) A face s─â-╚Öi piard─â speran╚Ťele, iluziile, bunele p─âreri sau sentimentele Si: a decep╚Ťiona, a deziluziona.
dezam─âg├şre sf [At: FILIMON, O. I. 94 / S ╚Öi: (├«nv) desa~ / Pl: ~ri / E: dezam─âgi] 1 Decep╚Ťionare. 2 (├Älav) Cu ~ Descurajat.
DEZAM─éG├Ź, dezam─âgesc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva s─â-╚Öi piard─â speran╚Ťele, iluziile; a deziluziona, a decep╚Ťiona. ÔÇô Pref. des- + am─âgi.
DEZAM─éG├ŹRE, dezam─âgiri, s. f. Faptul de a dezam─âgi sau de a fi dezam─âgit; deziluzie, decep╚Ťie. ÔÇô V. dezam─âgi.
DEZAM─éG├Ź, dezam─âgesc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva s─â-╚Öi piard─â speran╚Ťele, iluziile; a deziluziona, a decep╚Ťiona. ÔÇô Dez- + am─âgi.
DEZAM─éG├ŹRE, dezam─âgiri, s. f. Faptul de a dezam─âgi sau de a fi dezam─âgit; deziluzie, decep╚Ťie. ÔÇô V. dezam─âgi.
DEZAM─éG├Ź, dezam─âgesc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva s─â-╚Öi piard─â iluziile; a deziluziona, a decep╚Ťiona. Iar tu Kiriac, pentru c─â nu pot s─â-╚Ťi spun acum dec├«t pe nume, m-ai dezam─âgit. CAMIL PETRESCU, T. I 314.
DEZAM─éG├ŹRE, dezam─âgiri, s. f. Deziluzie, decep╚Ťie. M─ârturisind duio╚Öii ╚Öi dezam─âgiri... c├«ntarea ├«necat─â de dor se ├«ndep─ârta, se stingea. M. I. CARAGIALE, C. 158. Copila nu ├«ncet─â s─â-l iubeasc─â, ├«n ciuda dezam─âgirilor. MACEDONSKI, O. III 17.
!dezam─âg├ş (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. dezam─âg├ęsc, imperf. 3 sg. dezam─âge├í; conj. prez. 3 s─â dezam─âge├ísc─â
!dezam─âg├şre (de-za-/dez-a-) s. f., g.-d. art. dezam─âg├şrii; pl. dezam─âg├şri
dezam─âg├ş vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. dezam─âg├ęsc, imperf. 3 sg. dezam─âge├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. dezam─âge├ísc─â
dezam─âg├şre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezam─âg├şrii; pl. dezam─âg├şri
DEZAM─éG├Ź vb. a decep╚Ťiona, a deziluziona, (fam. fig.) a dezumfla. (Vestea primit─â l-a ~.)
DEZAM─éG├ŹRE s. decep╚Ťie, deziluzie, (fam. fig.) dezumflare. (A ├«ncercat o crunt─â ~.)
A dezam─âgi Ôëá a am─âgi
Dezam─âgire Ôëá am─âgire
A DEZAM─éG├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se dezam─âgeasc─â; a deziluziona; a decep╚Ťiona. /des- + a am─âgi
A SE DEZAM─éG├Ź m─â ~├ęsc intranz. A c─âdea ├«n deziluzie; a se ajunge ├«n stare de deziluzie; a se deziluziona; a se decep╚Ťiona. /des- + a am─âgi
DEZAM─éG├ŹRE ~i f. 1) v. A DEZAM─éGI ╚Öi A SE DEZAM─éGI. 2) Pierdere a iluziilor; ├«n╚Öelare a speran╚Ťelor; deziluzie; decep╚Ťie. /v. a (se) dezam─âgi
dezam─âg├Č v. a scoate din am─âgire, a deziluziona.
dezam─âgire f. deziluziune.
* dezam─âg├ęsc v. tr. (d. am─âgesc, dup─â deziluzionez). Scot din am─âgire, fac s─â vad─â adev─âru: dac─â ne-a dezam─âgit o dat─â, poate tot el o s─â ne dezam─âgeasc─â (ziaru Moldova, 6 Iuni┼ş, 1915, 3, 2). Deziluzionez, decep╚Ťionez.
* dezam─âg├şre f. (d. deziluziune). Scoatere din am─âgire. Deziluziune, decep╚Ťiune.
DEZAM─éGI vb. a decep╚Ťiona, a deziluziona, (fam. fig.) a dezumfla. (Vestea primit─â l-a ~.)
DEZAM─éGIRE s. decep╚Ťie, deziluzie, (fam. fig.) dezumflare. (A ├«ncercat o crunt─â ~.)

Dezam─âgire dex online | sinonim

Dezam─âgire definitie

Intrare: dezam─âgi
dezam─âgi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: dez-
Intrare: dezam─âgire
dezam─âgire substantiv feminin
  • silabisire: dez-