Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru dezafectat

dezafecta vt [At: DN2 / Pzi: ~t├ęz / E: fr d├ęsaffecter] 1 A schimba destina╚Ťia unui imobil. 2 (C.i. ma╚Öini, utilaje) A scoate din uz. 3 (C.i. institu╚Ťii) A ├«nceta activitatea ├«n sediul ini╚Ťial.
dezafect├ít, ~─â a [At: TEODOREANU, M. II, 174 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: dezafecta] 1 (D. imobile) C─âruia i s-a schimbat destina╚Ťia. 2 (D. ma╚Öini, utilaje etc) Care a fost scos din uz. 3 (D. institu╚Ťii) Care ╚Öi-a ├«ncetat activitatea ├«n sediul ini╚Ťial.
DEZAFECT├ü, dezafectez, vb. I. Tranz. A schimba destina╚Ťia unui imobil. ÔÇô Din fr. d├ęsaffecter.
DEZAFECT├ü, dezafectez, vb. I. Tranz. A schimba destina╚Ťia unui imobil. ÔÇô Din fr. d├ęsaffecter.
!dezafectá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezafecteáză
dezafect├í vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezafect├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. dezafecte├íz─â
DEZAFECT├ü vb. I. tr. (Rar) A schimba destina╚Ťia (unei cl─âdiri). [< fr. d├ęsaffecter].
DEZAFECT├ü vb. tr. a schimba destina╚Ťia unui utilaj, a unei construc╚Ťii etc. (< fr. d├ęsaffecter)

Dezafectat dex online | sinonim

Dezafectat definitie

Intrare: dezafecta
dezafecta verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: dez-
Intrare: dezafectat
dezafectat adjectiv