Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru dezactivare

dezactiva vt [At: DN2 / Pzi: ~v├ęz / E: fr d├ęsactiver] 1 (C.i. particule active ale unei substan╚Ťe) A trece ├«n stare inactiv─â. 2 (C.i. obiecte, alimente, ap─â etc.) A ├«ndep─ârta substan╚Ťele radioactive.
dezactiv├íre sf [At: DER / Pl: ~vß║»ri / E: dezactiva] 1 Trecere a particulelor active ale unei substan╚Ťe ├«n stare inactiv─â Si: (rar) dezactivat1 (1). 2 ├Ändep─ârtare a substan╚Ťelor radioactive depuse ├«n urma unui atac nuclear pe obiecte, alimente, ap─â Si: (rar) dezactivat1 (2). 3 (├Äs) ~a catalizatorului ├Ämpiedicare a activit─â╚Ťii unui catalizator prin introducerea unor substan╚Ťe absorbite de acesta.
DEZACTIV├ü, dezactivez, vb. I. Tranz. A face inactive particulele unei substan╚Ťe; a ├«ndep─ârta substan╚Ťele radioactive de undeva. ÔÇô Din fr. d├ęsactiver.
DEZACTIV├üRE, dezactiv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a dezactiva. ÔÇô V. dezactiva.
DEZACTIV├ü, dezactivez, vb. I. Tranz. A face inactive particulele unei substan╚Ťe; a ├«ndep─ârta substan╚Ťele radioactive de undeva. ÔÇô Din fr. d├ęsactiver.
DEZACTIV├üRE, dezactiv─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a dezactiva. ÔÇô V. dezactiva.
!dezactivá (a ~) (de-zac-/dez-ac-) vb., ind. prez. 3 dezactiveáză
!dezactiváre (de-zac-/dez-ac-) s. f., g.-d. art. dezactivắrii; pl. dezactivắri
dezactiv├í vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezactiv├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. dezactive├íz─â
dezactiváre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezactivării; pl. dezactivări
DEZACTIV├ü vb. I. tr. 1. A trece ├«n stare inactiv─â particulele active ale unei substan╚Ťe. 2. A ├«ndep─ârta substan╚Ťele radioactive de pe tehnica de lupt─â, de pe ├«mbr─âc─âminte etc. [Cf. fr. d├ęsactiver].
DEZACTIV├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a dezactiva ╚Öi rezultatul ei. [< dezactiva].
DEZACTIV├ü vb. tr. 1. a trece ├«n stare inactiv─â particulele active ale unei substan╚Ťe; a face ca un fenomen s─â devin─â inactiv. 2. a ├«ndep─ârta substan╚Ťele radioactive pe de tehnica de lupt─â, de pe teren etc. (< fr. d├ęsactiver)
A DEZACTIV├ü ~├ęz tranz. 1) (spa╚Ťii, etan╚Öe, obiecte etc.) A cur─â╚Ťa de substan╚Ťe radioactive (prin sp─âlare sau prin alte mijloace); a decontamina. 2) (particule de substan╚Ťe radioactive) A face inactiv. /<fr. d├ęsactiver

Dezactivare dex online | sinonim

Dezactivare definitie

Intrare: dezactiva
dezactiva verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: dez-
Intrare: dezactivare
dezactivare substantiv feminin
  • silabisire: dez-