dezacordat definitie

2 intrări

22 definiții pentru dezacordat

dezacordá [At: NEGULICI / S și: (înv) desa~ / Pzi: ~déz, 3 ~deáză / E: fr désaccorder] 1 vr (D. instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde consonanța tonurilor (prin slăbirea coardelor). 2-3 vtr (Înv; d. oameni) A (se) dezbina. 4 vr (D. părți de vorbire flexibile sau părți de propoziție) A se afla în dezacord (9) Si: (îvr) a se desoglăsui.
dezacordát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dezacorda] (Rar) 1-3 Dezacordare (1-3).
dezacordát2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / S și: (înv) desa~ / Pl: ~ați, ~e / E: dezacorda] 1 (D. instrumente muzicale) Care nu are tonurile în consonanță. 2 (Pex; d. sunete, culori etc.) Care nu sunt armonizate. 3-4 (Pan; d. arcuri sau obiecte care conțin arcuri) Care nu mai prezintă elasticitate sau care este desprins din legătură.
DEZACORDÁ, dezacordez, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde consonanța tonurilor (prin slăbirea coardelor); a se discorda. – Din fr. désaccorder.
DEZACORDÁT, -Ă, dezacordați, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat. – V. dezacorda.
DEZACORDÁ, dezacordez, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde consonanța tonurilor (prin slăbirea coardelor); a se discorda. – Din fr. désaccorder.
DEZACORDÁT, -Ă, dezacordați, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat. – V. dezacorda.
DEZACORDÁ, dezacordez, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde acordul; a se discorda. Pianul s-a dezacordat. ◊ Tranz. (Rar) Umezeala dezacordează instrumentele.
DEZACORDÁT, -Ă, dezacordați, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat.
!dezacordá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezacordeáză
dezacordá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezacordéz, 3 sg. și pl. dezacordeáză
DEZACORDÁ vb. a se discorda. (Un instrument care s-a ~.)
DEZACORDÁT adj. discordat, (rar) destrunat. (O vioară ~.)
A dezacorda ≠ a acorda, a struni
Dezacordat ≠ acordat
DEZACORDÁ vb. I. tr., refl. A (se) strica acordul unui instrument muzical cu coarde. [Cf. fr. désaccorder].
DEZACORDÁ vb. tr., refl. a (se) strica acordul unui instrument muzical cu coarde. (< fr. désaccorder)
A DEZACORDÁ ~éz 1. tranz. (instrumente muzicale cu coarde) A face să se dezacordeze; a discorda. 2. intranz. A fi în dezacord; a discorda; a distona. /<fr. désaccorder
A SE DEZACORDÁ pers. 3 se dezacórdă intranz. (despre instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde acordul; a se discorda. /<fr. désaccorder
* 2) dezacórd și -éz v. tr. (fr. désaccorder). Stric acordu unuĭ instrument muzical, discordez.
DEZACORDA vb. a se discorda. (Un instrument care s-a ~.)
DEZACORDAT adj. discordat, (rar) destrunat. (O vioară ~.)

dezacordat dex

Intrare: dezacorda
dezacorda verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: dez-
Intrare: dezacordat
dezacordat adjectiv