Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru dezacordat

dezacord├í [At: NEGULICI / S ╚Öi: (├«nv) desa~ / Pzi: ~d├ęz, 3 ~de├íz─â / E: fr d├ęsaccorder] 1 vr (D. instrumente muzicale cu coarde) A-╚Öi pierde consonan╚Ťa tonurilor (prin sl─âbirea coardelor). 2-3 vtr (├Änv; d. oameni) A (se) dezbina. 4 vr (D. p─âr╚Ťi de vorbire flexibile sau p─âr╚Ťi de propozi╚Ťie) A se afla ├«n dezacord (9) Si: (├«vr) a se desogl─âsui.
dezacordát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dezacorda] (Rar) 1-3 Dezacordare (1-3).
dezacord├ít2, ~─â a [At: PONTBRIANT, D. / S ╚Öi: (├«nv) desa~ / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: dezacorda] 1 (D. instrumente muzicale) Care nu are tonurile ├«n consonan╚Ť─â. 2 (Pex; d. sunete, culori etc.) Care nu sunt armonizate. 3-4 (Pan; d. arcuri sau obiecte care con╚Ťin arcuri) Care nu mai prezint─â elasticitate sau care este desprins din leg─âtur─â.
DEZACORD├ü, dezacordez, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-╚Öi pierde consonan╚Ťa tonurilor (prin sl─âbirea coardelor); a se discorda. ÔÇô Din fr. d├ęsaccorder.
DEZACORD├üT, -─é, dezacorda╚Ťi, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat. ÔÇô V. dezacorda.
DEZACORD├ü, dezacordez, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-╚Öi pierde consonan╚Ťa tonurilor (prin sl─âbirea coardelor); a se discorda. ÔÇô Din fr. d├ęsaccorder.
DEZACORD├üT, -─é, dezacorda╚Ťi, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat. ÔÇô V. dezacorda.
DEZACORD├ü, dezacordez, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-╚Öi pierde acordul; a se discorda. Pianul s-a dezacordat. ÔŚŐ Tranz. (Rar) Umezeala dezacordeaz─â instrumentele.
DEZACORD├üT, -─é, dezacorda╚Ťi, -te, adj. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Care nu mai este acordat; discordat.
!dezacordá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezacordeáză
dezacord├í vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezacord├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. dezacorde├íz─â
DEZACORDÁ vb. a se discorda. (Un instrument care s-a ~.)
DEZACORDÁT adj. discordat, (rar) destrunat. (O vioară ~.)
A dezacorda Ôëá a acorda, a struni
Dezacordat Ôëá acordat
DEZACORD├ü vb. I. tr., refl. A (se) strica acordul unui instrument muzical cu coarde. [Cf. fr. d├ęsaccorder].
DEZACORD├ü vb. tr., refl. a (se) strica acordul unui instrument muzical cu coarde. (< fr. d├ęsaccorder)
A DEZACORD├ü ~├ęz 1. tranz. (instrumente muzicale cu coarde) A face s─â se dezacordeze; a discorda. 2. intranz. A fi ├«n dezacord; a discorda; a distona. /<fr. d├ęsaccorder
A SE DEZACORD├ü pers. 3 se dezac├│rd─â intranz. (despre instrumente muzicale cu coarde) A-╚Öi pierde acordul; a se discorda. /<fr. d├ęsaccorder
* 2) dezac├│rd ╚Öi -├ęz v. tr. (fr. d├ęsaccorder). Stric acordu unu─ş instrument muzical, discordez.
DEZACORDA vb. a se discorda. (Un instrument care s-a ~.)
DEZACORDAT adj. discordat, (rar) destrunat. (O vioar─â ~.)

Dezacordat dex online | sinonim

Dezacordat definitie

Intrare: dezacorda
dezacorda verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: dez-
Intrare: dezacordat
dezacordat adjectiv