Dicționare ale limbii române

2 intrări

13 definiții pentru devalizat

devaliza vt [At: GHICA, C. E. II, 544 / Pzi: ~zéz / E: fr dévaliser] (Liv; c.i. bunuri) A jefui.
devalizát, ~ă a [At: DSR / Pl: ~ați, ~e / E: devaliza] (Liv) 1 (D. bunuri) Care a fost furat. 2 (D. persoane) Căruia i s-a furat bunurile.
DEVALIZÁ, devalizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A prăda, a jefui pe cineva de bunuri. – Din fr. dévaliser.
DEVALIZÁ, devalizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A prăda, a jefui pe cineva de bunuri. – Din fr. dévaliser.
DEVALIZÁ, devalizez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A prăda, a jefui.
devalizá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 devalizeáză
devalizá vb., ind. prez. 1 sg. devalizéz, 3 sg. și pl. devalizeáză
DEVALIZÁ vb. v. devasta, jefui, prăda, sparge.
DEVALIZÁT adj. v. devastat, jefuit, prădat.
DEVALIZÁ vb. I. tr. A fura, a prăda, a jefui pe cineva. [< fr. dévaliser].
DEVALIZÁ vb. tr. a fura, a prăda, a jefui pe cineva. (< fr. dévaliser)
devaliza vb. v. DEVASTA. JEFUI. PRĂDA. SPARGE.
devalizat adj. v. DEVASTAT. JEFUIT. PRĂDAT.

devalizat definitie

devalizat dex

Intrare: devaliza
devaliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: devalizat
devalizat