Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru detritic

detr├ştic, ~─â a [At: ENC. AGR. I, 15 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr d├ętritique] (Glg; d. roci, depozite sedimentare etc.) Clastic.
DETR├ŹTIC, -─é, detritici, -ce, adj. (Geol.) Clastic. ÔÇô Din fr. d├ętritique.
DETR├ŹTIC, -─é, detritici, -ce, adj. (Geol.) Clastic. ÔÇô Din fr. d├ętritique.
DETR├ŹTIC, -─é, detritici, -e, adj. (Despre roci) Care provine din alt─â roc─â, printr-o ac╚Ťiune de f─âr├«mi╚Ťare datorit─â agen╚Ťilor externi.
detr├ştic (de-tri-) adj. m., pl. detr├ştici; f. detr├ştic─â, pl. detr├ştice
detr├ştic adj. m. (sil. -tri-), pl. detr├ştici; f. sg. detr├ştic─â, pl. detr├ştice
DETR├ŹTIC adj. v. clastic.
DETR├ŹTIC, -─é adj. (Despre roci) Provenit din alt─â roc─â prin f─âr├ómi╚Ťarea cauzat─â de agen╚Ťi externi. [< fr. d├ętritique].
DETR├ŹTIC, -─é adj. (despre roci) provenit din alt─â roc─â prin f─âr├ómi╚Ťarea cauzat─â de agen╚Ťi externi; clastic. (< fr. d├ętritique)
DETR├ŹTIC ~c─â (~ci, ~ce) (despre substan╚Ťe minerale) Care ╚Ťine de detritus; propriu detritusului. /<fr. d├ętritique
DETRITIC adj. (GEOL.) clastic, terigen. (Roci ~.)
detritic, (engl.= detrital) termen utilizat pentru desemnarea clastelor min., fragmentelor litice sau dep. sedi-mentare, provenite ├«n urma dezagreg─ârii mecanice a rocilor preexistente. Min. detritice rezistente la alterare se reg─âsesc ├«n frac╚Ťiunea grea a aluviunilor ╚Öi sedimentelor marine (ex. aur, dia-mant, zircon, sfen etc.). Rocile d. sau epiclastice cuprind pietri╚Öuri, conglomerate, nisipuri, gresii etc. V. ╚Öi alogen. Sin. epiclastic.

Detritic dex online | sinonim

Detritic definitie

Intrare: detritic
detritic adjectiv
  • silabisire: -tri-