Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru detractat

detracta vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«nv) ~rec~ / Pzi: ~t├ęz / E: fr d├ętracter, lat detrectare] (Liv) A def─âima pe cineva Si: a ponegri.
detract├ít, ~─â a [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«nv) ~rec~ / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: detracta] (Liv) Care este def─âimat Si: ponegrit.
DETRACT├ü, detractez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ponegri, a def─âima pe cineva. ÔÇô Din fr. d├ętracter.
DETRACT├ü, detractez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ponegri, a def─âima pe cineva. ÔÇô Din fr. d├ętracter.
DETRACTÁ, detractez, vb. I. Tranz. (Rar) A căuta să micșoreze pe nedrept meritele cuiva; a ponegri, a defăima.
detractá (a ~) (a ponegri) (livr.) (de-trac-) vb., ind. prez. 3 detracteáză
detract├í vb. (sil. -trac-), ind. prez. 1 sg. detract├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. detracte├íz─â
DETRACTÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.
DETRACT├ü vb. I. tr. (Rar) A ponegri, a def─âima; a mic╚Öora meritele cuiva. [< fr. d├ętracter, cf. lat. detractus < detrahere].
DETRACT├ü vb. tr. a mic╚Öora meritele cuiva; a def─âima, a ponegri. (< fr. d├ętracter)
A DETRACT├ü ~├ęz tranz. livr. (persoane) A vorbi de r─âu; a ponegri; a ponosi; a huli; a denigra; a def─âima; a blama; a calomnia; a cleveti; a b├órfi. /<fr. detracter
detract├á v. a vorbi r─âu de cineva, a depre╚Ťia meritul cuiva.
* detract├ęz v. tr. (fr. d├ę-tracter, a deprecia pe nedrept, d. lat. de-tractare, a trata, a discuta. V. contractez, tratez, trag). Depreciez pe nedrept.
detracta vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

Detractat dex online | sinonim

Detractat definitie

Intrare: detracta
detracta verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -trac-
Intrare: detractat
detractat