Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru detorsionare

detorsiona vt [At: DN3 / P: ~si-o~ / Pzi: ~n├ęz / E: des- + torsiona] (C.i. segmente sau organe torsionate) A ├«nl─âtura o torsiune Si: (pop) a dezr─âsuci.
detorsionáre sf [At: D. MED. / P: ~si-o~ / Pl: ~nắri / E: detorsiona] Înlăturare a unei torsiuni Si: detorsiune, (rar) detorsionat1, (pop) dezrăsucire.
DETORSION├ü, detorsionez, vb. I. Tranz. A ├«nl─âtura o torsiune (1). [Pr.: -si-o-] ÔÇô Pref. de- + torsiona.
DETORSION├üRE, detorsion─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a detorsiona. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. detorsiona.
DETORSION├ü, detorsionez, vb. I. Tranz. A ├«nl─âtura o torsiune (1). [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din torsiune.
DETORSION├üRE, detorsion─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a detorsiona. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. detorsiona.
*detorsioná (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 detorsioneáză
detorsion├í vb. Ôćĺ torsiona
DETORSIONÁ vb. I. tr. (Tehn.) A înlătura o torsiune; a întinde, a destinde. [Pron. -si-o-. / et. incertă].
DETORSION├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a detorsiona; detorsiune. [Pron. -si-o-. / < detorsiona].
DETORSIONÁ vb. tr. (tehn.) a înlătura o torsiune, a dezrăsuci; a întinde (la loc), a destinde. (< de1- + torsiona)

Detorsionare dex online | sinonim

Detorsionare definitie

Intrare: detorsiona
detorsiona verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: detorsionare
detorsionare substantiv feminin