Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru detestat

detest├í vtr [At: NEGULICI, V., ap. DLR ms / Pzi: det├ęst, (rar) ~t├ęz / E: fr d├ętester] 1-2 A nu (se) putea suferi Si: a (se) dispre╚Ťui.
DETEST├ü, det├ęst, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A nu (se) putea suferi, a (se) dispre╚Ťui profund. ÔÇô Din fr. d├ętester, lat. detestari.
DETEST├ü, det├ęst, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A nu (se) putea suferi, a (se) dispre╚Ťui profund. ÔÇô Din fr. d├ętester, lat. detestari.
DETEST├ü, det├ęst, vb. I. Tranz. A ur├« cu t─ârie, a nu putea suferi (pe cineva sau ceva). Dumneata e╚Öti tot ce am detestat mai mult ├«n via╚Ť─â. SEBASTIAN, T. 63. ÔŚŐ Refl. Se umilea, se detesta c─â a fost ╚Öi a r─âmas un prost revolu╚Ťionar. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 76. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (rar) detestez (CARAGIALE, T. II 187).
detest├í (a ~) vb., ind. prez. 3 det├ęst─â
detest├í vb., ind. prez. 1 sg. det├ęst, 3 sg. ╚Öi pl. det├ęst─â; ger. detest├ónd
A detesta Ôëá a venera
DETEST├ü vb. I. tr., refl. A (se) dispre╚Ťui profund, a sim╚Ťi repulsie; a (se) ur├«, a nu (se) putea suferi. [P.i. det├ęst ╚Öi (rar) -ez. / < fr. d├ętester, cf. it. detestare, lat. detestari].
DETEST├ü vb. tr., refl. a (se) dispre╚Ťui profund, a (se) ur├«. (< fr. d├ętester, lat. detestari)
A DETEST├ü det├ęst tranz. A trata cu dispre╚Ť, cu ur─â. /<fr. d├ętester, lat. detestari
A SE DETEST├ü m─â det├ęst intranz. A se dispre╚Ťui profund (unul cu altul). /<fr. d├ętester, lat. detestari
detestà v. a urî tare.
*det├ęst ╚Öi -├ęz, a -├í v. tr. (fr. d├ętester, d. lat. de-testari, d. testis, martur. V. contest). Am ├«n oroare, execrez, ur─âsc tare.

Detestat dex online | sinonim

Detestat definitie

Intrare: detesta
detesta verb grupa I conjugarea I
Intrare: detestat
detestat participiu