Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru deteriorare

deterior├í vtr [At: CODRU-DR─éGU╚śANU, C. 211 / P: ~ri-o~ / Pzi: ~r├ęz / E: fr d├ęteriorer] 1-2 A (se) strica (prin ├«ntrebuin╚Ťare ├«ndelungat─â, ├«n urma unui accident etc.) Si: a (se) avaria, a (se) defecta, a (se) degrada, a (se) deregla, a (se) rupe, a (se) uza.
deterior├íre sf [At: PONTBRIANT, D. / P: ~ri-o~ / Pl: ~rß║»ri / E: deteriora cf fr d├ęteriorer] Stricare.
DETERIOR├ü, deteriorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) uza, a (se) strica (prin ├«ntrebuin╚Ťare ├«ndelungat─â, ├«n urma unui accident etc.). [Pr.: -ri-o-] ÔÇô Din fr. d├ęteriorer, lat. deteriorare.
DETERIOR├üRE, deterior─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) deteriora ╚Öi rezultatul ei; stricare, uzare. [Pr.: -ri-o-] ÔÇô V. deteriora.
DETERIOR├ü, deteriorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) uza, a (se) strica (prin ├«ntrebuin╚Ťare ├«ndelungat─â, ├«n urma unui accident etc.). [Pr.: -ri-o-] ÔÇô Din fr. d├ęteriorer, lat. deteriorare.
DETERIOR├üRE, deterior─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) deteriora ╚Öi rezultatul ei; stricare, uzare. [Pr.: -ri-o-] ÔÇô V. deteriora.
DETERIOR├ü, deteriorez, vb. I. Tranz. A aduce ├«n stare rea, a scoate din uz (prin ├«ntrebuin╚Ťare ├«ndelungat─â); a strica. Inspect├«nd m─âcar o dat─â pe s─âpt─âm├«n─â od─âile, s─â constate dac─â nimeni n-a deteriorat paturile... C. PETRESCU, C. V. 50. ÔŚŐ Refl. Dup─â ├«n╚Öurub─âri ╚Öi de╚Öurub─âri repetate, filetul ├«ncepe s─â se deterioreze. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ri-o-.
DETERIOR├üRE, deterior─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) deteriora; stricare. Obiecte supuse deterior─ârii. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ri-o-.
deteriorá (a ~) (-ri-o-) vb., ind. prez. 3 deterioreáză
deterioráre (-ri-o-) s. f., g.-d. art. deteriorắrii; pl. deteriorắri
deterior├í vb. (sil. -ri-o), ind. prez. 1 sg. deterior├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deteriore├íz─â
deterioráre s. f. (sil. -ri-o), g.-d. art. deteriorării; pl. deteriorări
DETERIORÁ vb. 1. a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (Mobila s-a ~.) 2. v. ponosi. 3. v. avaria.
DETERIOR├ü vb. v. agrava, ├«nr─âi, ├«nr─âut─â╚Ťi.
DETERIOR├üRE s. 1. degradare, ├«nvechire, stricare, uzare, (├«nv.) degrada╚Ťie. (~ mobilei.) 2. v. ponosire. 3. v. avariere. 4. v. avarie. 5. v. uzur─â.
DETERIOR├üRE s. v. agravare, ├«nr─âire, ├«nr─âut─â╚Ťire.
DETERIOR├ü vb. I. tr., refl. A uza sau a aduce stric─âciuni, a (se) strica. [Pron. -ri-o-. / < fr. d├ęt├ęriorer, it., lat. deteriorare].
DETERIOR├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a deteriora ╚Öi rezultatul ei; (spec.) stric─âciune. [Pron. -ri-o-. / < deteriora].
DETERIOR├ü vb. tr., refl. 1. a (se) uza, a aduce stric─âciuni unui lucru, a (se) strica, a (se) degrada. 2. a (se) distruge echilibrul, caracterul (unor rela╚Ťii etc.). (< fr. d├ęteriorer, lat. deteriorare)
A DETERIOR├ü ~├ęz tranz. A face s─â se deterioreze; a defecta; a strica; a avaria; a deregla. [Sil. -ri-o-] /<fr. d├ęteriorer, lat. deteriorare
A SE DETERIOR├ü pers. 3 se ~e├íz─â intranz. (despre sisteme tehnice) A ie╚Öi din func╚Ťiune; a nu mai func╚Ťiona normal; a se defecta; a se degrada; a se strica; a se deregla. [Sil. -ri-o-] /<fr. d├ęteriorer, lat. deteriorare
deteriorà v. a aduce un lucru în stare rea, a strica.
*deteriora╚Ťi├║ne f. (lat. deterior├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a deteriora. Rezultatu e─ş. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ma─ş ales -├íre.
*deteriorez v. tr. (lat. deteri├│ro, -├íre, d. det├ęrior, -├│ris, ma─ş r─â┼ş, ma─ş stricat). Stric, avariez: cas─â, ╚Öosea deteriorat─â. V. vat─âm.
DETERIORA vb. 1. a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) hîrbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (Mobila s-a ~.) 2. a (se) degrada, a (se) ponosi, a (se) strica, a (se) uza. (Hainele i s-au ~.) 3. a (se) avaria, a (se) strica. (Nava s-a ~.)
DETERIORARE s. 1. degradare, ├«nvechire, stricare, uzare, (├«nv.) degrada╚Ťie. (~ mobilei.) 2. degradare, ponosire, stricare, uzare, (rar) ponoseal─â. (~ hainelor.) 3. avariere, stricare, (pop.) v─ât─âmare. (~ unui sistem tehnic.) 4. avarie, stric─âciune. (~ suferit─â de un sistem tehnic.) 5. uzaj, uzare, uzur─â. (Gradul de ~ al unui obiect.)

Deteriorare dex online | sinonim

Deteriorare definitie

Intrare: deteriora
deteriora verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ri-o-
Intrare: deteriorare
deteriorare substantiv feminin
  • silabisire: -ri-o-