detalonáre sf [At: IOANOVICI, TEHN. 306 / Pl: ~nắri / E: fr détalonnage] (Teh) 1 Teșitură pe fața de așezare a sculelor așchietoare. 2 Operație prin care se obține o astfel de teșitură.

detalonáre s. f., g.-d. art. detalonắrii

detalonáre s. f., g.-d. art. detalonării

DETALONÁRE s.f. (Tehn.) Teșitură pe fața de așezare a sculelor așchietoare. ♦ Operație prin care se obține o astfel de teșitură. [După fr. détalonnage].

DETALONÁRE s. f. (tehn.) 1. teșitură pe fața de așezare a sculelor așchietoare. 2. operație prin care se obține o astfel de teșitură. (după fr. détalonnage)