desulfitare definitie

2 intrări

13 definiții pentru desulfitare

desulfita vt [At: DN3 / Pzi: ~téz / E: fr désulfiter] (C.i. mustul sau vinul) A îndepărta bioxidul de sulf rezultat în timpul prelucrării.
desulfitáre sf [At: LTR2 / Pl: ~tắri / E: desulfita] Îndepărtare din must sau din vin a bioxidului de sulf rezultat în timpul prelucrării.
DESULFITÁ, desulfitez, vb. I. Tranz. A îndepărta dioxidul de sulf din must sau din unele vinuri. – Din fr. désulfiter.
DESULFITÁRE, desulfitări, s. f. Acțiunea de a desulfita și rezultatul ei. – V. desulfita.
DESULFITÁ, desulfitez, vb. I. Tranz. A îndepărta hipobisulfitul de sulf din must sau din unele vinuri. – Din fr. desulfiter.
DESULFITÁRE, desulfitări, s. f. Acțiunea de a desulfita și rezultatul ei. – V. desulfita.
desulfitáre s. f., g.-d. art. desulfitắrii; pl. desulfitắri
desulfitá vb., ind. prez.1 sg. desulfitéz, 3 sg. și pl. desulfiteáză
desulfitáre s. f., g.-d. art. desulfitării
DESULFITÁ vb. I. tr. A elimina bioxidul de sulf din must sau din unele vinuri care au fost prelucrate. [< fr. désulfiter].
DESULFITÁRE s.f. Acțiunea de a desulfita și rezultatul ei. [< desulfita].
DESULFITÁ vb. tr. a elimina bioxidul de sulf din must sau din unele vinuri care au fost supuse sulfitajului. (< fr. désulfiter)
A DESULFITÁ ~éz tranz. (vin) A curăța de bioxid de sulf. /des- + a sulfita

desulfitare dex

Intrare: desulfita
desulfita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: desulfitare
desulfitare substantiv feminin