desuet definitie

12 definiții pentru desuet

desuét, ~ă av, a [At: EFTIMIU, N. 88 / P: ~u-et / Pl: ~eți / E: fr désuet, lat desuetus] 1-2 (Într-un mod) care nu mai corespunde spiritului vremii Si: demodat, depășit, învechit, perimat, uzat.
DESUÉT, -Ă, desueți, -te, adj. Ieșit din uz, din modă, necorespunzător spiritului vremii; perimat. [Pr.: -su-et] – Din fr. désuet, lat. desuetus.
DESUÉT, -Ă, desueți, -te, adj. Ieșit din uz, din modă, necorespunzător spiritului vremii; perimat. [Pr.: -su-et] – Din fr. désuet, lat. desuetus.
DESUÉT, -Ă, desueți, -te, adj. Ieșit din uz, necorespunzător spiritului vremii, de modă veche; învechit, perimat. Cunoașterea realității, formarea de către fiecare actor a unui fond interior propriu de creație... va îndepărta schematismele, exagerările neteatrale, patetismul și retoricul desuet. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 9/6. – Pronunțat: -su-et.
desuét (-su-et) adj. m., pl. desuéți; f. desuétă, pl. desuéte
desuét adj. m. (sil. -su-et), pl. desuéți; f. sg. desuétă, pl. desuéte
DESUÉT adj. v. învechit.
Desuet ≠ modern
DESUÉT, -Ă adj. Învechit, perimat; care nu se mai obișnuiește, nu mai corespunde spiritului vremii. [Pron. -su-et. / < lat. desuetus, cf. fr. désuet].
DESUÉT, -Ă adj. căzut în desuetudine, care nu mai corespunde spiritului vremii; învechit, perimat; demodat. (< fr. désuet, lat. desuetus)
DESUÉT ~tă (~ți, ~te) Care nu mai corespunde timpului actual; dintr-o epocă veche; perimat. Pictură ~tă. [Sil. -su-et] /<fr. désuet, lat. desuetus
DESUET adj. demodat, depășit, învechit, perimat, vechi, (livr.) vetust, (fam. fig.) fumat. (Un obicei ~.)

desuet dex

Intrare: desuet
desuet adjectiv
  • silabisire: -su-et