Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru destup─âtor

destupător, ~oare [At: VALIAN, V. / Pl: ~i, ~oáre / E: destupa + -ător] (Înv) 1 a Care destupă (1). 2 sn Tirbușon. 3 sf (Înv) Canal prin care se scurge apa adunată într-un loc.
DESTUP─éT├ôR, destup─âtoare, s. n. Deschiz─âtor (2). ÔÇô Destupa + suf. -─âtor.
DESTUP─éT├ôR, destup─âtoare, s. n. Deschiz─âtor (2). ÔÇô Destupa + suf. -─âtor.
!destupătór s. n., pl. destupătoáre
destupătór s. n. (sil. mf. -stu-), pl. destupătoáre
DESTUPĂTÓR ~oáre n. Ustensilă pentru destuparea borcanelor sau a sticlelor închise ermetic; deschizător. /a destupa + suf. ~ător
destupătór n. pl. óare. Rac, sfredel special de scos dopurile de plută din gîtu buteliilor (fr. tire-bouchon).

Destup─âtor dex online | sinonim

Destup─âtor definitie

Intrare: destup─âtor
destup─âtor substantiv neutru
  • silabisire: -stu-