Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 789455:

destoì v. Mold. 1. a-și descărca necazul, a se ușura: a-și destoi inima, foamea; 2. a se răsbuna: să-și destoaie asupră-i. [Lit. a se astâmpăra, a părăsi toiul].

destoiere definitie

destoiere dex