Dicționare ale limbii române

2 intrări

12 definiții pentru despreunat

despreuna vt [At: IST. Ț. R. 49 / V: (înv) dezîmp~ / Pzi: ~néz / E: des- + (îm)preuna] 1-5 (Pop; c.i. oameni) A despărți (42-46). 6-9 (Îvr) A despărți (33-36). 10 (Îvr; d. mâini împreunate) A desface.
despreunát2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) dezîmp~ / Pl: ~ați, ~e / E: despreuna] 1-8 (Pop) Despărțit2 (28-35). 9-10 (Îvr) Despărțit2 (26-27). 11 (Îvr; d. mâini împreunate) Desfăcut2.
despreunát1 sn [At: MDA ms / V: (înv) dezîmp~ / Pl: (rar) ~uri / E: despreuna] 1-4 (Pop) Despărțire (38-41). 5-6 (Îvr) Despărțire (32-33). 7 (Îvr) Despreunare (7).
DESPREUNÁ, despreunez, vb. I. Tranz. (Pop.) A despărți ființe sau lucruri care sunt împreună sau unite. [Pr.: -pre-u-] – Pref. des- + [îm]preuna.
DESPREUNÁ, despreunez, vb. I. Tranz. (Pop.) A despărți ființe sau lucruri care sunt împreună sau unite. [Pr.: -pre-u-] – Des1- + [îm]preună.
DESPREUNÁ, despreún, vb. I. Tranz. (Învechit și popular; despre lucruri sau ființe care sînt unite) A despărți. Tu, mîndruță-așa ziceai, Că nu este om pe lume Pe noi să ne despreune. Iată, omul s-a aflat, Pe noi ne-a despreunat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.
despreuná (a ~) (pop.) (-pre-u-) vb., ind. prez. 3 despreuneáză
despreuná vb. (sil. -pre-u-), ind. prez. 3 sg. despreuneáză
DESPREUNÁ vb. v. despărți, separa.
A (se) despreuna ≠ a (se) împreuna
A despreuna ≠ a împreuna
despreuna vb. v. DESPĂRȚI. SEPARA.

despreunat definitie

despreunat dex

Intrare: despreuna
despreuna verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: despreunat
despreunat