Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru despre╚Ť

despr├ę╚Ť sn vz dispre╚Ť
dispr├ę╚Ť sn [At: KOG─éLNICEANU, ap. PLR I, 157 / V: (├«nv) des~, (├«vr) despr├ęciu / E: it disprezzo] 1 Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva. 2 Lips─â de stim─â fa╚Ť─â de ceva sau cineva. 3 (├Älav) Cu ~ F─âr─â considera╚Ťie. 4 (├Älav) ├Än ~ul ├Än ciuda.
DESPR├ë╚Ü s. n. v. dispre╚Ť.
DISPR├ë╚Ü s. n. Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva; lips─â de considera╚Ťie sau de stim─â fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. ÔŚŐ Loc. adv. Cu dispre╚Ť = ├«n mod dispre╚Ťuitor. [Var.: (├«nv.) despr├ę╚Ť s. n.] ÔÇô Din it. disprezzo.
DESPR├ë╚Ü s. n. v. dispre╚Ť.
DISPR├ë╚Ü s. n. Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva; lips─â de considera╚Ťie sau de stim─â fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. ÔŚŐ Loc. adv. Cu dispre╚Ť = ├«n mod dispre╚Ťuitor. [Var.: (├«nv.) despr├ę╚Ť s. n.] ÔÇô Din it. disprezzo.
DESPR├ë╚Ü s. n. v. dispre╚Ť.
DISPR├ë╚Ü s. n. Sentiment al celui care nesocote╚Öte sau depreciaz─â pe cineva sau ceva; atitudine prin care cineva ├«╚Öi manifest─â lipsa de stim─â sau considera╚Ťie fa╚Ť─â de cineva sau de ceva; desconsidera╚Ťie. Fiindc─â de avere te-nl─âtur─â dispre╚Ťul, O cald─â-mbr─â╚Ťi╚Öare primeasc─â c├«nt─âre╚Ťul. MACEDONSKI, O. II 213. Orice suflet m├«ndru pl─âte╚Öte dispre╚Ťul cu dispre╚Ť. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 110. ÔŚŐ Loc. adj. De dispre╚Ť = care exprim─â, care dovede╚Öte dispre╚Ť; dispre╚Ťuitor. ├Änfrunt─â pe cei de fa╚Ť─â cu privirile lui negre ╚Öi-╚Öi repezi ├«nainte barba scurt─â ╚Öi crea╚Ť─â c-o mi╚Öcare de dispre╚Ť a buzelor. SADOVEANU, Z. C. 165. Miron Iuga ├«i arunc─â o privire de dispre╚Ť. REBREANU, R. II 95. (Rar) Cu dispre╚Ť = dispre╚Ťuitor. [Era] cam col╚Ťos, cam cu dispre╚Ť pentru galon, dar altfel bun camarad. SADOVEANU, O. VI 177. ÔŚŐ Loc. adv. Cu dispre╚Ť = ├«n mod dispre╚Ťuitor, f─âr─â stim─â sau considera╚Ťie (fa╚Ť─â de cineva sau ceva). Beizade privi cu dispre╚Ť pe so╚Ťul s─âu. SADOVEANU, Z. C. 324. Baiazid privind la d├«nsul, ├«l ├«ntreab─â cu dispre╚Ť: ÔÇô Ce vrei tu? EMINESCU, O. I 146. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) despr├ę╚Ť (M. I. CARAGIALE, C. 90, CREANG─é, A. 145, RUSSO, S. 61) s. n.
dispr├ę╚Ť s. n.
dispr├ę╚Ť s. n.
DISPR├ë╚Ü s. desconsiderare, desconsidera╚Ťie, (├«nv.) def─âimare. (Ce este acest ~ fa╚Ť─â de el?)
Dispre╚Ť Ôëá admira╚Ťie, adora╚Ťie, pre╚Ť, pre╚Ťuire, respect, simpatie, stim─â
DISPR├ë╚Ü s.n. Sentiment care face pe cineva s─â nu aib─â stim─â pentru altcineva sau s─â nu considere bun un lucru. ÔÖŽ Desconsiderare a unei persoane sau a unui lucru. [Pl. -╚Ťuri. / < it. disprezzo].
DISPR├ë╚Ü s. n. sentiment care face pe cineva s─â nu aib─â stim─â pentru altcineva sau s─â nu considere bun un lucru. ÔŚŐ desconsiderare a unei persoane, a unui lucru. (< it. disprezzo)
DISPR├ë╚Ü n. Atitudine care denot─â lips─â de considera╚Ťie fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. /<it. disprezzo
despre╚Ť n. 1. sentiment prin care se judec─â o persoan─â sau un lucru ca nedemn de stim─â, de aten╚Ťiune; 2. fig. despre╚Ťul mor╚Ťii. [Lit.: depre╚Ťiere].
dispre╚Ť n. V. despre╚Ť.
* dispr├ę╚Ť n., pl. ur─ş (it. disprezzo. V. pre╚Ť). Disconsidera╚Ťiune, sentiment pin care consider─ş (o persoan─â sa┼ş un lucru) nedemn de aten╚Ťiune, fie c─â nu te tem─ş de el, fie c─â nu-l dore╚Öt─ş: dispre╚Ť de moarte, de bog─â╚Ťi─ş.
DISPRE╚Ü s. desconsiderare, desconsidera╚Ťie, (├«nv.) def─âimare. (Ce este acest ~ fa╚Ť─â de el?)
DISPRE╚Ü. Subst. Dispre╚Ť, dispre╚Ťuire, urgisire (├«nv. ╚Öi pop.), desconsiderare, desconsidera╚Ťie, lips─â de respect (de considera╚Ťie, de stim─â, de aten╚Ťie); nesocotire, ignorare, neglijare, sfidare, desfidere (rar), desfid (├«nv.); subapreciere, subestimare, subevaluare, depreciere; discreditare, discredit (rar), compromitere. Dezaprobare, reprobare, reproba╚Ťiune (rar), blam, blamare, oprobriu (livr.), condamnare, stigmatizare, ├«nfierare (fig.). Adj. Dispre╚Ťuitor, de dispre╚Ť, cu dispre╚Ť, plin de dispre╚Ť, depreciativ, sfid─âtor. Dispre╚Ťuit, desconsiderat, discreditat, subapreciat, nerespectat, nesocotit, depreciat, neglijat. Stigmatizat, ├«nfierat (fig.), damnat (livr.). Reprobabil, condamnabil, damnabil. Vb. A dispre╚Ťui, a nu pre╚Ťui, a nu respecta, a nu pune pre╚Ť (pe cineva), a desconsidera, a sfida, a desfide, a urgisi (├«nv. ╚Öi pop.), a nesocoti, a deprecia, a nu lua ├«n seam─â, a nu ╚Ťine seam─â de..., a ignora, a neglija, a trece peste..., a trata cu dispre╚Ť, a subaprecia, a subestima, a subevalua; a discredita, a compromite. A dezaproba, a reproba, a condamna, a blama, a stigmatiza, a ├«nfiera (fig.). Adv. Cu dispre╚Ť, dispre╚Ťuitor. V. antipatie, batjocur─â, blestem, discreditare, du╚Öm─ânie, impolite╚Ťe, ofens─â.

Despre╚Ť dex online | sinonim

Despre╚Ť definitie

Intrare: dispre╚Ť
dispre╚Ť substantiv neutru
despre╚Ť
Intrare: despre╚Ť
despre╚Ť