Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru despotism

despot├şsm sn [At: OBL─éDUIREA, 3/13 / Pl: ~e / E: fr despotisme] 1-2 Form─â de guvernare a unei (╚Ť─âri sau) provincii, ├«n care toate puterile sunt reunite ├«n m├óinile unei singure persoane. 3-4 Fonn─â de guvernare a unei (╚Ť─âri sau) provincii, care permite conduc─âtorului s─â se manifeste tiranic, abuziv. 5 (Pex) Comportare sau atitudine a unui conduc─âtor care nesocote╚Öte legile ╚Öi ├«ncalc─â drepturile cet─â╚Ťenilor. 6 (Pex) Atitudine abuziv─â. 7 (Ccr) Act samavolnic. 8-9 (├Äs) ~ luminat Despotism (1-2) prin care conduc─âtorul reprim─â tendin╚Ťe politice retrograde. 10-11 (Fig) Comportare a unei persoane care ├«ncearc─â s─â-╚Öi impun─â (voin╚Ťa sau) ideile asupra altora.
DESPOT├ŹSM s. n. Regim politic caracterizat prin puterea nelimitat─â ╚Öi guvernarea arbitrar─â, ne├«ngr─âdit─â de nicio lege, a despotului; absolutism, tiranie, autocra╚Ťie; despo╚Ťie (1). ÔÖŽ Fig. Comportare sau atitudine arbitrar─â; samavolnicie. ÔÇô Din fr. despotisme.
DESPOT├ŹSM s. n. Regim politic caracterizat prin puterea nelimitat─â ╚Öi guvernarea arbitrar─â, ne├«ngr─âdit─â de nici o lege, a despotului; absolutism, tiranie, autocra╚Ťie; despo╚Ťie (1). ÔÖŽ Fig. Comportare sau atitudine arbitrar─â; samavolnicie. ÔÇô Din fr. despotisme.
DESPOT├ŹSM s. n. 1. Conducere arbitrar─â, ne├«ngr─âdit─â de legi sau care nu ╚Ťine seam─â de legi; absolutism, tiranie. Lupta neobosit─â a lui B─âlcescu pentru eliberarea ╚Ť─âr─ânimii iobage, lupta ├«mpotriva exploat─ârii feudale, lupta ├«mpotriva tuturor formelor de despotism, pentru un regim politic democratic izvor─âsc la B─âlcescu din dorin╚Ťa ca masele s─â aib─â asigurat─â o via╚Ť─â liber─â ╚Öi fericit─â. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 1-2, 108. Cauza principal─â a dezvolt─ârii mi╚Öc─ârii de eliberare na╚Ťional─â ├«n ╚Ť─ârile din sud-estul Europei a fost cre╚Öterea for╚Ťelor de produc╚Ťie, ├«n ciuda fr├«nei pe care o reprezenta despotismul turcesc. IST. R.P.R. 290. [Grigore Alexandrescu] a luptat pe fa╚Ť─â, cu curaj, la lumina mare, pentru libertate contra despotismului, pentru dreptate ├«n contra abuzului ╚Öi n─âp─âstuirii. GHICA, S. A. 135. [Poporul] geme subt ├«mpilarea despotismului ╚Öi a aristocra╚Ťiei! NEGRUZZI, S. I 274. ÔÖŽ Fig. Comportare sau atitudine arbitrar─â, de asuprire; samavolnicie. 2. (├Än special ├«n Orient) Form─â de guvern─âm├«nt a unei ╚Ť─âri (sau provincii) condus─â de un despot, de un st─âp├«nitor absolut; autocra╚Ťie.
despot├şsm s. n.
despot├şsm s. n.
DESPOT├ŹSM s. v. tiranie.
DESPOT├ŹSM s.n. 1. Guvernare despotic─â; absolutism, tiranie. ÔÖŽ (Fig.) Purtare despotic─â, arbitrar─â; samavolnicie. 2. Despo╚Ťie, autocra╚Ťie. [Cf. fr. despotisme].
DESPOT├ŹSM s. n. guvernare despotic─â; absolutism, tiranie. ÔŚŐ (fig.) comportare, atitudine arbitrar─â; samavolnicie. (< fr. despotisme)
DESPOT├ŹSM n. 1) Form─â de guvern─âm├ónt ├«n care puterea de stat se afl─â ├«n m├óinile unui despot; tiranie. 2) Atitudine sau comportare de despot. /<fr. despotisme
despotism n. 1. guvernul arbitrar al unui despot; 2. autoritate tiranic─â.
*despot├şzm n., pl. ur─ş (d. despot). Guvernare despotic─â, autoritate tiranic─â.
DESPOTISM s. samavolnicie, tiranie, (├«nv.) despo╚Ťie. (~ unei guvern─âri.)

Despotism dex online | sinonim

Despotism definitie

Intrare: despotism
despotism