Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru despletit

desplet├ş [At: LB / V: (├«vr) ~ect├ş, (rar) dis~ / Pzi: ~t├ęsc / E: des- + (├«m)pleti] 1-2 vtr (C. e p─ârul ├«mpletit) A (se) desface din ├«mpletitur─â. 3-4 vtr (Pex; c. e p─ârul) A (se) r─âsfira. 5 (C.i. o persoan─â) A-i r─âv─â╚Öi cuiva p─ârul. 6 (Pex) A desface fire de a╚Ť─â, l├ón─â etc. ├«mpletite.
desplet├şt2, ~─â [At: (a. 1773) GCR. II, 91/34 / V: (├«vr) ~ect~, (rar) dis~ / Pl: ~i╚Ťi, ~e / E: despleti] 1 a (D. p─âr ├«mpletit) Desf─âcut din ├«mpletitur─â. 2 a (Pex; d. p─âr) R─âsfirat2. 3 a (D. oameni) Cu p─ârul r─âsfirat. 4 a (Pex; d. fire de a╚Ť─â, l├ón─â etc. ├«mpletite) Desf─âcut2. 5 sfa (Eufemistic) Moarte.
desplet├şt1 sn [At: MDA ms / V: (├«vr) ~ect~, (rar) dis~ / Pl: (rar) ~uri / E: despleti] 1-4 Despletire (1-4).
DESPLET├Ź, despletesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A (se) desface din ├«mpletitur─â; a (se) de╚Öira. ÔÖŽ Refl. ╚Öi tranz. A(-╚Öi) desface cosi╚Ťele. ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre r├óuri, p├óraie) A se r─âsfira. ÔÇô Pref. des- + [├«m]pleti.
DESPLET├ŹT, -─é, despleti╚Ťi, -te, adj. 1. Desf─âcut din ├«mpletitur─â, ne├«mpletit, de╚Öirat. 2. (Despre femei) Cu p─ârul ne├«mpletit sau desf─âcut din ├«mpletitur─â; p. ext. nepiept─ânat, zb├órlit, ne├«ngrijit. ÔÇô V. despleti.
DESPLET├Ź, despletesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A (se) desface din ├«mpletitur─â; a (se) de╚Öira. ÔÖŽ Refl. ╚Öi tranz. A(-╚Öi) desface cosi╚Ťele. ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre r├óuri, p├óraie) A se r─âsfira. ÔÇô Des1- + [├«m]pleti.
DESPLET├ŹT, -─é, despleti╚Ťi, -te, adj. 1. Desf─âcut din ├«mpletitur─â, ne├«mpletit, de╚Öirat. 2. (Despre femei) Cu p─ârul ne├«mpletit sau desf─âcut din ├«mpletitur─â; p. ext. nepiept─ânat, zb├órlit, ne├«ngrijit. ÔÇô V. despleti.
DESPLET├Ź, despletesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la ceva care este ├«mpletit: fr├«nghie, bici, mai ales p─ârul ├«mpletit, cosi╚Ťele) A desface din ├«mpletitur─â. Desplete╚Öte fr├«nghia. Ôľş S-o fi v─âzut despletindu-╚Öi bogatul p─âr ca mierea ars─â. M. I. CARAGIALE, C. 73. Se ├«ntreab─â trist izvorul: ┬źUnde mi-i cr─âiasa oare? P─ârul moale despletindu-╚Öi, Fa╚Ťa-n apa mea privindu-╚Öi, S─â m-ating─â vis─âtoare Cu piciorul?┬╗ EMINESCU, O. I 122. ÔŚŐ Fig. Noaptea ├«╚Öi despletea ╚Öuvi╚Ťele de neguri p├«n─â ce luna plin─â, portocalie, ├«╚Öi ar─âta fa╚Ťa prin zdren╚Ťele norilor polei╚Ťi. BART, E. 316. ÔŚŐ (Complementul indic─â persoana c─âreia i se desplete╚Öte p─ârul) V├«ntul... merge la copile ce culeg laur de in ╚śi r├«z├«nd le desplete╚Öte. ALECSANDRI, P. A. 132. ÔŚŐ Refl. (Subiectul este persoana care-╚Öi desplete╚Öte p─ârul) Fata a r─âmas pe malul lacului, pl├«ng├«nd pe F─ât-Frumos ╚Öi despletindu-se de dezn─âdejde. GALACTION, O. I 325. ÔŚŐ Fig. Para focului, ├«nalt─â, se despletea ├«n plete ro╚Öii. CAMILAR, N. I 91. ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre r├«uri ╚Öi p├«raie) A se r─âsfira. Din culmi g├«lg├«iau apele despletindu-se ├«n ad├«nc. CAMILAR, N. I 55.
DESPLET├ŹT, -─é, despleti╚Ťi, -te, adj. (Despre fr├«nghie, bici, mai ales despre p─âr, cosi╚Ťe) Desf─âcut din ├«mpletitur─â sau ne├«mpletit. P─ârul ei despletit ├«i cade pe um─âr. ISAC, O. 170. P─ârul ei, dup─â moda de atuncea, se ├«mp─âr╚Ťea despletit pe umeri. NEGRUZZI, S. I 145. ÔŚŐ Fig. Pe pustiul ╚Ť─ârm al m─ârii [toamna] st─â cu p─ârul despletit. D. BOTEZ, P. O. 50. Copaci plec├«nd asupr─â-╚Ťi a lor frunte despletit─â ├Ä╚Ťi ├«ntov─âr─â╚Öesc pa╚Öii pe-o c─ârare mult iubit─â. NEGRUZZI, S. II 13. ÔÖŽ (Despre femei) Cu p─ârul ne├«mpletit sau desf─âcut din ├«mpletitur─â; nepiept─ânat, zb├«rlit. Femeile... despletite, b─âteau cu pumnii ├«n geamuri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 34. L├«ng─â pat, jos, ├«n c─âsu╚Ť─â, Mama pl├«nge despletit─â Pe copila cea dr─âgu╚Ť─â ├Äntre ├«ngeri adormit─â. IOSIF, PATR. 45. Baba muri... ╚Öi nurorile despletite, o boceau de vuia satul. CREANG─é, P. 16. ÔŚŐ Fig. Vin nouri despleti╚Ťi din susul Dun─ârii ╚Öi se fr─âm├«nt─â luncile de s─âlcii, parc-ar vrea s─â se smulg─â din r─âd─âcini ╚Öi s─â se mute de-acclo. SADOVEANU, F. J. 650. Pe c─âtini╚Ö se leag─ân─â r─âzle╚Ťe... M─ânunchiuri mari de dalii despletite. CAZIMIR, L. U. 36. Sub adumbriri de s─âlcii despletite M─â-ndrum─â azi cea mai din urm─â vrere. GOGA, C. P. 68.
desplet├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desplet├ęsc, imperf. 3 sg. desplete├í; conj. prez. 3 s─â desplete├ísc─â
desplet├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desplet├ęsc, imperf. 3 sg. desplete├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desplete├ísc─â
DESPLET├Ź vb. a desface. (├Ä╚Öi ~ cozile.)
DESPLET├ŹT adj. 1. desf─âcut. (Cu p─ârul ~.) 2. nepiept─ânat, zb├órlit. (O femeie ~.)
A despleti Ôëá a ├«mpleti
Despletit Ôëá ├«mpletit
A DESPLET├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se despleteasc─â. /des- + a [├«m]pleti
A SE DESPLET├Ź se ~├ę╚Öte intranz. (despre p─ârul ├«mpletit sau obiecte din fire ├«mpletite) A se desface din ├«mpletitur─â. /des- + a [├«m]pleti
DESPLET├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A DESPLETI ╚Öi A SE DESPLETI. 2) (despre femei) Care este cu p─ârul ne├«mpletit. /v. a despleti
desplet├Č v. 1. a desface ce a fost ├«mpletit; 2. a desface pletele de p─âr.
despletit a. desf─âcut: cu p─ârul despletit.
desplet├ęsc v. tr. b(d. plete). V. tr. Desfac ce─şa ce era ├«mpletit: a despleti p─âru.
desplet├şt, -─â adj. Desf─âcut, vorbind de ce─şa ce era ├«mpletit: o feme─şe speriat─â alega cu p─âru despletit.
DESPLETI vb. a desface. (Își ~ cozile.)
DESPLETIT adj. 1. desfăcut. (Cu părul ~.) 2. nepieptănat, zbîrlit. (O femeie ~.)
desplet├ş, despletesc, vb. tranz, refl. ÔÇô A (se) desface din ├«mpletitur─â; a(-╚Öi) desface cosi╚Ťele. Cu referire la despletirea p─ârului de c─âtre femei, ├«n semn de doliu; ├«n acela╚Öi context b─ârba╚Ťii umblau f─âr─â clop pe cap timp de trei zile: ÔÇ×Fetele s-or despleti / ╚śi pe mine m-or jeliÔÇŁ (Calendar 1980: 129). ÔÇô Des + (├«m)pleti.

Despletit dex online | sinonim

Despletit definitie

Intrare: despleti
despleti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: despletit
despletit adjectiv