Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru despironire

despironí vtr [At: DEX / Pzi: ~nésc / E: des- + pironi] 1-2 A (se) desprinde din piroane.
despironíre sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: despironi] Desprindere din piroane Si: despironit1.
despironít1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: despironi] Despironire.
despironít2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: despironi] 1-2 Care (s-a desprins ori) a fost desprins din piroane.
DESPIRONÍ, despironesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) desprinde din piroane. – Pref. des- + pironi.
DESPIRONÍ, despironesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) desprinde din piroane. – Des1- + pironi.
DESPIRONÍ, despironesc, vb. IV. Refl. (Neobișnuit) A se desprinde din piroane. Au aflat un zmău răstignit, pironit și cătușit bine pe părete... Zmăul... s-a înflat o dată și s-au despironit și descătușit de pe părete. SBIERA, P. 51.
despironí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despironésc, imperf. 3 sg. despironeá; conj. prez. 3 să despironeáscă
despironí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despironésc, imperf. 3 sg. despironeá; conj. prez. 3 sg. și pl. despironeáscă

despironire definitie

despironire dex

Intrare: despironi
despironi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: despironit
despironit
despironire infinitiv lung
Intrare: despironire
despironire