Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1061230:

despinteca vt [At: MEȘT. MOȘ. 110/27 / V: (înv) ~pân~, (reg) ~ticá / Pzi: ~píntec / E: Cf des- + pântece] (Înv) 1 (C.i. trupuri, carne) A despica (8). 2 A spinteca. 3 (Pan) A desface fructe, legume.

despintecare definitie

despintecare dex