Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

31 defini╚Ťii pentru desp─âr╚Ťire

desp─âr╚Ť├ş [At: PSALT. HUR. 39v/8 / V: (├«nv) ~per~, (├«vr) dis~ / Pzi: ~p├írt ╚Öi (├«nv) ~╚Ť├ęsc / E: ml *dispartire] 1 vt (C.i. un tot) A face s─â-╚Öi piard─â coeziunea. 2 vt (C.i. un ├«ntreg) A descompune. 3 vt (C.i. un ├«ntreg) A divide. 4 vt (C.i. componente) A separa. 5 vt (C.i. componente) A ├«ndep─ârta. 6 vt (Mat; ├«vr) A ├«mp─âr╚Ťi. 7 vr A se clasifica. 8 vr (Fig; ├«e) A se ~ sufletul de trup A muri. 9 vr (Reg; ├«e) A i se ~ inima A i se rupe inima Vz rupe. 10 vr (D. drumuri, r├óuri) A se bifurca. 11 vr (Pan) A avea evolu╚Ťii diferite. 12-13 vtr (├Änv; d. p─âr╚Ťi simetrice ale unui ansamblu) A (se) ├«ndep─ârta temporar. 14-15 vtr (Fig) A (se) ├«nvr─âjbi. 16 vt (├Änv) A despica. 17 vt (C.i. elemente de aceea╚Öi natur─â) A desprinde. 18-19 vtr (C.i. elemente de aceea╚Öi natur─â) A (se) izola dintr-un tot. 20 vt A desface. 21-22 vtr A (se) rupe. 23-24 vtr (C.i. elemente identice sau diferite) A (se) ├«ndep─ârta. 25-26 vtr (Pan) A (se) deosebi. 27 vr (Fig) A renun╚Ťa la ceva. 28-29 vr A ├«nceta de a mai fi ├«mpreun─â (temporar sau) definitiv. 30-31 vr A pleca ├«n alt─â parte (temporar sau) definitiv. 32 vr (├Änv; ├«e) A se ~ dintr-aceast─â via╚Ť─â sau din lumea aceasta A muri. 33-36 vtr (Spc) A (se desface sau) a face s─â se desfac─â dintr-o ├«nc─âierare, dintr-o lupt─â etc., (fiin╚Ťe sau) grupuri de fiin╚Ťe Si: a despreuna (6-9). 37-39 vr (D. persoane de sex opus) A ├«nceta (de a se mai iubi sau) (de a avea rela╚Ťii sexuale ori) de a mai convie╚Ťui. 40 vr (D. so╚Ťi) A divor╚Ťa. 41 vr (D. so╚Ťi) A se separa. 42-44 vt (C.i. persoane de sex opus) A face (s─â nu se mai iubeasc─â sau) (s─â nu mai aib─â rela╚Ťii sexuale ori) s─â nu mai convie╚Ťuiasc─â ├«mpreun─â Si: a despreuna (1-3). 45-46 vt (C.i. so╚Ťi) A face (s─â divor╚Ťeze sau) s─â se separe Si: a despreuna (4-5). 47 vt (├Änv; c.i. leg─âturi matrimoniale) A desface. 48-49 vr A renun╚Ťa la o (credin╚Ť─â sau) convingere. 50 vt (C.i. un spa╚Ťiu). A ├«mp─âr╚Ťi prin interpunerea a ceva. 51 vt A servi ca linie de demarca╚Ťie ├«ntre dou─â spa╚Ťii. 52-53 vt (C.i. fiin╚Ťe) A ├«mpiedica (s─â mai intre ├«n contact nemijlocit sau) s─â mai comunice, prin ceva care se interpune. 54-55 vt (A ├«ndep─ârta printr-un interval de timp de un eveniment sau) a servi ca moment de demarca╚Ťie ├«n timp. 56 vt (├Änv) A ╚Ťine departe. 57-58 vtr A (se) delimita de cineva sau de ceva. 59-60 vtr A (se) constitui ca o separa╚Ťie de restul indivizilor. 61 vt (Rar) A deslu╚Öi cu privirea.
desp─âr╚Ť├şre sf [At: CORESI, EV. 205 / V: (rar) ~╚Ť├íre (├«nv) ~per~, (├«vr) dis~, (reg) ~partare / Pl: ~ri / E: desp─âr╚Ťi] 1 Pierdere a coeziunii unui tot Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (1), desp─âr╚Ťenie (1), desp─âr╚Ťiciune (1), desp─âr╚Ťit1 (1), desp─âr╚Ťitur─â (1). 2 Descompunere a unui ├«ntreg Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (2), desp─âr╚Ťenie (2), desp─âr╚Ťiciune (2), desp─âr╚Ťit1 (2), desp─âr╚Ťitur─â (2). 3 Dividere a unui ├«ntreg Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (3), desp─âr╚Ťenie (3), desp─âr╚Ťiciune (3), desp─âr╚Ťit1 (3), desp─âr╚Ťitur─â (3). 4 Separare a componentelor unui tot Si: desp─âr╚Ťeal─â (4), desp─âr╚Ťenie (4), desp─âr╚Ťiciune (4), desp─âr╚Ťit1 (4), desp─âr╚Ťitur─â (4). 5 (├Ävr; ├«s) Semnele -irii Semne de punctua╚Ťie. 6 ├Ändep─ârtare a componentelor unui tot Si: desp─âr╚Ťeal─â (5), desp─âr╚Ťenie (5), desp─âr╚Ťiciune (5), desp─âr╚Ťit1 (5), desp─âr╚Ťitur─â (5). 7 (├Änv) Categorie. 8 (Mat) ├Ämp─âr╚Ťire. 9 Clasificare. 10-11 (├Änv) Circumscrip╚Ťie (poli╚Ťieneasc─â sau) administrativ─â Si: desp─âr╚Ť─âm├ónt (1-2). 12-13 (├Änv; pex) Local unde erau instalate birourile unei desp─âr╚Ťiri (10-11) Si: (├«nv) desp─âr╚Ť─âm├ónt (3-4). 14 (├Änv) Grup─â militar─â Si: (├«nv) desp─âr╚Ť─âm├ónt (5). 15 (├Äe) ~a sufletului de trup Moarte. 16 (Pan) Evoluare ├«n mod diferit Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (8), desp─âr╚Ťenie (8), desp─âr╚Ťiciune (8), desp─âr╚Ťit1 (8), desp─âr╚Ťitur─â (8). 17 (├Änv) ├Ändep─ârtare temporar─â a unor p─âr╚Ťi simetrice ale unui ansamblu Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (9), desp─âr╚Ťenie (9), desp─âr╚Ťiciune (9), desp─âr╚Ťit1 (9), desp─âr╚Ťitur─â (9). 18 (Fig) ├Änvr─âjbire. 19 Bifurcare. 20 Despicare. 21 Desprindere a unui element de altele de aceea╚Öi natur─â Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (13), desp─âr╚Ťenie (13), desp─âr╚Ťiciune (13), desp─âr╚Ťit1 (13), desp─âr╚Ťitur─â (13). 22 Izolare a unui element dintr-un tot Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (14), desp─âr╚Ťenie (14), desp─âr╚Ťiciune (14), desp─âr╚Ťit1 (14), desp─âr╚Ťitur─â (14). 23 Desfacere. 24 Rupere. 25 ├Ändep─ârtare a unor elemente identice sau diferite Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (17), desp─âr╚Ťenie (17), desp─âr╚Ťiciune (17), desp─âr╚Ťit1 (17), desp─âr╚Ťitur─â (17). 26 Deosebire. 27 Renun╚Ťare la ceva Si: desp─âr╚Ťeal─â (19), desp─âr╚Ťenie (19), desp─âr╚Ťiciune (19), desp─âr╚Ťit1 (19), desp─âr╚Ťitur─â (19). 28-29 ├Äncetare de a mai fi ├«mpreun─â (temporar sau) definitiv Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (20-21), desp─âr╚Ťenie (20-21), desp─âr╚Ťiciune (20-21), desp─âr╚Ťit1 (20-21), desp─âr╚Ťitur─â (20-21). 30-31 Plecare ├«n alt─â parte (temporar sau) definitiv Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (22-23), desp─âr╚Ťenie (22-23), desp─âr╚Ťiciune (22-23), desp─âr╚Ťit1 (22-23), desp─âr╚Ťitur─â (22-23). 32-33 (Spc) Desfacere dintr-o ├«nc─âierare a unor (fiin╚Ťe sau) grupuri de fiin╚Ťe Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (24-25), desp─âr╚Ťenie (24-25), desp─âr╚Ťiciune (24-25), desp─âr╚Ťit1 (24-25), desp─âr╚Ťitur─â (24-25), despreunare (5-6), despreunat1 (5-6). 34-36 ├Äncetare (de a se mai iubi sau) (de a avea rela╚Ťii sexuale ori) de a mai convie╚Ťui cu cineva Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (26-28), desp─âr╚Ťenie (26-28), desp─âr╚Ťiciune (26-28), desp─âr╚Ťit1 (26-28), desp─âr╚Ťitur─â (26-28). 37 Divor╚Ť. 38 Separare a unor so╚Ťi Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (30), desp─âr╚Ťenie (30), desp─âr╚Ťiciune (30), desp─âr╚Ťit1 (30), desp─âr╚Ťitur─â (30), despreunare (1), despreunat1 (1). 39-41 Provocare (a ├«ncet─ârii iubirii a dou─â persoane sau) (a rela╚Ťiilor sexuale dintre ele ori) (a convie╚Ťuirii lor) Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (31-33), desp─âr╚Ťenie (31-33), desp─âr╚Ťiciune (31-33), desp─âr╚Ťit1 (31-33), desp─âr╚Ťitur─â (31-33), despreunare (2-4), despreunat1 (2-4). 42 Desfacere a unor leg─âturi matrimoniale Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (34), desp─âr╚Ťenie (34), desp─âr╚Ťiciune (34), desp─âr╚Ťit1 (34), desp─âr╚Ťitur─â (34). 43-44 Renun╚Ťare (la o credin╚Ť─â religioas─â sau) la o convingere Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (35-36), desp─âr╚Ťenie (35-36), desp─âr╚Ťiciune (35-36), desp─âr╚Ťit1 (35-36), desp─âr╚Ťitur─â (35-36). 45 ├Ämp─âr╚Ťire a unui spa╚Ťiu prin interpunerea a ceva Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (37), desp─âr╚Ťenie (37), desp─âr╚Ťiciune (37), desp─âr╚Ťit1 (37), desp─âr╚Ťitur─â (37). 46 Servire ca limit─â de demarca╚Ťie ├«ntre dou─â spa╚Ťii Si: desp─âr╚Ťeal─â (38), desp─âr╚Ťenie (38), desp─âr╚Ťiciune (38), desp─âr╚Ťit1 (38), desp─âr╚Ťitur─â (38). 47-48 (├Änv) Parte desp─âr╚Ťit─â (a unei ├«nc─âperi sau) a unui dulap Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (39-40), desp─âr╚Ťenie (39-40), desp─âr╚Ťiciune (39-40), desp─âr╚Ťit1 (39-40), desp─âr╚Ťitur─â (39-40). 49 (├Änv; pex) Parte. 50 (├Ävr) Subdiviziune. 51 (├Ävr) Capitol. 52-53 ├Ämpiedicare a dou─â fiin╚Ťe (de a mai intra ├«n contact nemijlocit sau) de a mai comunica, prin ceva care se interpune Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (43-44), desp─âr╚Ťenie (43-44), desp─âr╚Ťiciune (43-44), desp─âr╚Ťit1 (43-44), desp─âr╚Ťitur─â (43-44). 54 ├Ändep─ârtare a unor persoane printr-un interval de timp de un eveniment Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (45), desp─âr╚Ťenie (45), desp─âr╚Ťiciune (45), desp─âr╚Ťit1 (45), desp─âr╚Ťitur─â (45). 55 Servire ca moment de demarca╚Ťie ├«n timp Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (46), desp─âr╚Ťenie (46), desp─âr╚Ťiciune (46), desp─âr╚Ťit1 (46), desp─âr╚Ťitur─â (46). 56 (├Änv) ╚Üinere la distan╚Ť─â Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (47), desp─âr╚Ťenie (48), desp─âr╚Ťiciune (48), desp─âr╚Ťit1 (48), desp─âr╚Ťitur─â (48). 57-58 Delimitare (de cineva sau) de ceva Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (49-50), desp─âr╚Ťenie (49-50), desp─âr╚Ťiciune (49-50), desp─âr╚Ťit1 (49-50), desp─âr╚Ťitur─â (49-50). 59 Constituire a unei separa╚Ťii fa╚Ť─â de restul indivizilor Si: (├«nv) desp─âr╚Ťeal─â (51), desp─âr╚Ťenie (51), desp─âr╚Ťiciune (51), desp─âr╚Ťit1 (51), desp─âr╚Ťitur─â (51). 60 (├Ävr) Deslu╚Öire cu privirea. modificat─â
DESP─éR╚Ü├Ź, desp├írt, vb. IV. 1. Refl. A se ├«ndep─ârta de cineva sau de ceva plec├ónd ├«n alt─â parte, a p─âr─âsi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plec├ónd ├«n direc╚Ťii diferite. ÔÖŽ Refl. Fig. A se ├«nstr─âina, a se deta╚Öa suflete╚Öte de cineva sau de ceva; a rupe leg─âturile cu cineva. ÔÖŽ Refl. A se lipsi de ceva de care e legat suflete╚Öte; a renun╚Ťa la... 2. Refl. A divor╚Ťa. 3. Tranz. (Despre bariere, obstacole etc.; adesea fig.) A separa, a izola, a pune ├«ntre... ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«mp─âr╚Ťi (├«n dou─â sau mai multe p─âr╚Ťi); a (se) separa, a (se) segmenta. ÔÇô Lat. *dispartire.
DESP─éR╚Ü├ŹRE, desp─âr╚Ťiri, s. f. Faptul de a (se) desp─âr╚Ťi. 1. Separare; momentul c├ónd cineva se desparte de altcineva sau de ceva; timpul c├ót cineva st─â desp─âr╚Ťit; desp─âr╚Ťit1. 2. Divor╚Ť. 3. Diviziune, ├«mp─âr╚Ťire, segmentare. ÔÖŽ (Concr.) Desp─âr╚Ťitur─â. ÔÖŽ (├Änv.) Circumscrip╚Ťie (poli╚Ťieneasc─â sau administrativ─â); p. ext. localul unde erau instalate birourile unei circumscrip╚Ťii. ÔÇô V. desp─âr╚Ťi.
DESP─éR╚Ü├Ź, desp├írt, vb. IV. 1. Refl. A se ├«ndep─ârta de cineva sau de ceva plec├ónd ├«n alt─â parte, a p─âr─âsi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plec├ónd ├«n direc╚Ťii diferite. ÔÖŽ Refl. Fig. A se ├«nstr─âina, a se deta╚Öa suflete╚Öte de cineva sau de ceva; a rupe leg─âturile cu cineva. ÔÖŽ Refl. A se lipsi de ceva de care e legat suflete╚Öte; a renun╚Ťa la... 2. Refl. A divor╚Ťa. 3. Tranz. (Despre bariere, obstacole etc.; adesea fig.) A separa, a izola, a pune ├«ntre... ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«mp─âr╚Ťi (├«n dou─â sau mai multe p─âr╚Ťi); a (se) separa, a (se) segmenta. ÔÇô Lat. *dispartire.
DESP─éR╚Ü├ŹRE, desp─âr╚Ťiri, s. f. Faptul de a (se) desp─âr╚Ťi. 1. Separare; momentul c├ónd cineva se desparte de altcineva sau de ceva; timpul c├ót cineva st─â desp─âr╚Ťit; desp─âr╚Ťit1. 2. Divor╚Ť. 3. Diviziune, ├«mp─âr╚Ťire, segmentare. ÔÖŽ (Concr.) Desp─âr╚Ťitur─â. ÔÖŽ (├Änv.) Circumscrip╚Ťie (poli╚Ťieneasc─â sau administrativ─â); p. ext. localul unde erau instalate birourile unei circumscrip╚Ťii. ÔÇô V. desp─âr╚Ťi.
DESP─éR╚Ü├Ź, desp├írt, vb. IV. 1. Refl. (Despre dou─â sau mai multe fiin╚Ťe) A se ├«ndep─ârta, a se separa (temporar) unii de al╚Ťii plec├«nd fiecare ├«n alt─â direc╚Ťie; a pleca unii de l├«ng─â al╚Ťii, a se separa unii de al╚Ťii (pentru totdeauna sau pentru o vreme mai mult ori mai pu╚Ťin ├«ndelungat─â). Irina ╚Öi Ionu╚Ť se despart sfio╚Öi cu un ┬źnoroc bun┬╗. DAVIDOGLU, M. 15. Plecau uneori ├«mpreun─â, dup─â lucru. ├Än col╚Ťul str─âzii ├«╚Öi urau succes ╚Öi pe urm─â se desp─âr╚Ťeau. SAHIA, N. 96. Scumpul meu p─ârinte, c├«t m─â doare s─â m─â despart de d-ta. ALECSANDRI, T. I 410. ÔŚŐ (Prin analogie cu fiin╚Ťele) S├«nt c├«╚Ťiva [vulcani m─ârun╚Ťi] lega╚Ťi ├«ntre ei printr-o dragoste ╚Öi biologie siamez─â... desp─âr╚Ťindu-se numai spre v├«rf, pentru a avea fiecare un crater deosebit. BOGZA, C. O. 175. Acolo erau dou─â drumuri care s─â desp─âr╚Ťeau. ╚śEZ. IV 171. ÔÖŽ Fig. A se ├«ndep─ârta, a se ├«nstr─âina, a se deta╚Öa suflete╚Öte; a rupe leg─âturile, rela╚Ťiile cu cineva. Sufletul lui M─âgur─â se desp─âr╚Ťi pentru totdeauna de genera╚Ťia lui. CAMILAR, N. I 113. Mai ales de Leventu ├«mi pare r─âu c─â s-a desp─âr╚Ťit de noi. SADOVEANU, P. M. 203. ÔŚŐ Tranz. St─âp├«nii fire╚Öti ai aceleia care mi-i drag─â, domnule abate, n-ar primi niciodat─â s─â m─â vad─â al─âturi de d├«nsa... S├«ntem desp─âr╚Ťi╚Ťi cu blestem. SADOVEANU, Z. C. 52. Cine desparte doi dulci, Duc─â-i corbii carnea-n nuci; Cine desparte doi dragi, Duc─â-i corbii carnea-n fagi. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 281. 2. Refl. A se separa de ceva de care e legat suflete╚Öte, a se lipsi de..., a renun╚Ťa la... Eu s─â m─â despart de st├«n─â, S─â las s├«lha cea b─âtr├«n─â. CO╚śBUC, P. II 168. 3. Refl. (Despre so╚Ťi) A se separa ├«n mod legal; a divor╚Ťa. M─â, eu... m─â despart de muiere. DUMITRIU, B. F. 66. [Adela] s-a desp─âr╚Ťit, imediat dup─â c─âs─âtorie. IBR─éILEANU, A. 33. ÔŚŐ Tranz. (Subiectul este autoritatea care pronun╚Ť─â divor╚Ťul) Onorabila Dicasterie ├«i desp─âr╚Ťi, ╚Öi coconul Andronache se duse ├«n voiaj. NEGRUZZI, S. I 79. 4. Tranz. (Subiectul este un element care constituie un hotar, o barier─â, un obstacol) A separa, a delimita, a izola. Se oprir─â nemi╚Öca╚Ťi ├«n drumul ce desp─âr╚Ťea cele dou─â mo╚Öii. PREDA, ├Ä 150. Zidurile ╚Öi palatele pe care le vedeam m─â desp─âr╚Ťeau de Pia╚Ťa Ro╚Öie. STANCU, U.R.S.S. 36. La ridicarea cortinei, marele oblon ce desparte terasa de hol este tras p├«n─â jos. SEBASTIAN, T. 9. ÔŚŐ (├Än construc╚Ťii figurate) Adela va r─âm├«nea pentru tine... inabordabil─â ca o planet─â, din cauza pr─âp─âstiei care te desparte de ea! IBR─éILEANU, A. 187. ÔŚŐ (Cu determinarea ┬ź├«n dou─â┬╗) Un horn dac─â s-ar putea construi aici, s─â despart─â focul ├«n dou─â. BOGZA, C. O. 71. V├«lceaua... desp─âr╚Ťea prun─âria ├«n dou─â. MACEDONSKI, O. III 6. ÔŚŐ Refl. pas. Holul se desparte de teras─â prin dou─â mari u╚Öi laterale de sticl─â. SEBASTIAN, T. 9. ÔŚŐ Tranz. (├Än sens temporal) ├Än pauza care desparte ultimele dou─â acte, un filozof... roste╚Öte o vorb─â de duh. CAMIL PETRESCU, T. III 501. ÔÖŽ A fi, a se afla ├«ntre... sau p├«n─â la...; a se interpune. Doar c├«╚Ťiva pa╚Öi despart cele dou─â tabere. SAHIA, N. 44. Eu departe, tu departe, Dou─â dealuri ne desparte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 115. ÔŚŐ (├Än sens temporal) Pu╚Ťin m─â mai desp─âr╚Ťea de ziua logodnei. M. I. CARAGIALE, C. 84. ÔÖŽ Refl. A se ├«mp─âr╚Ťi ├«n dou─â sau ├«n mai multe p─âr╚Ťi. Nu mai exist─â un sistem capitalist atotcuprinz─âtor ÔÇô lumea s-a desp─âr╚Ťit ├«n dou─â sisteme: sistemul capitalist ╚Öi sistemul socialist. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2500. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (regional) desp─âr╚Ťesc (CREANG─é, P. 114, JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 197, ALECSANDRI, P. P. 22).
DESP─éR╚Ü├ŹRE, desp─âr╚Ťiri, s. f. Faptul de a (se) desp─âr╚Ťi. 1. Separare; momentul c├«nd cineva se desparte (de cineva sau de ceva); timpul c├«t cineva st─â desp─âr╚Ťit. La desp─âr╚Ťire, Oan─â ╚Öi-a ├«mbr─â╚Ťi╚Öat feciorul, pl├«ng├«nd. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 220. Nu credeam s─â suf─âr at├«t la desp─âr╚Ťire. MACEDONSKI, O. II 236. 2. Divor╚Ť. Nadina, ├«ndat─â ce s-a ├«ntors de la ╚Ťar─â... a chemat pe avocatul Olimp Stavrat ╚Öi l-a rugat s─â introduc─â ne├«nt├«rziat cererea de desp─âr╚Ťire. REBREANU, R. I 250. 3. Diviziune, ├«mp─âr╚Ťire. Aceast─â desp─âr╚Ťire a individualit─â╚Ťii lui se f─âcu izvorul unei cuget─âri ciudate. EMINESCU, N. 58. ÔÖŽ (Concretizat) Desp─âr╚Ťitur─â. ÔÖŽ (├Änvechit) Circumscrip╚Ťie (poli╚Ťieneasc─â sau administrativ─â); p. ext. localul unde erau instalate birourile unei circumscrip╚Ťii. ├Än cur├«nd civiliza╚Ťia va str─âbate la ╚Ťar─â (a ╚Öi ├«nceput: o parte din Humule╚Öti e ┬źdesp─âr╚Ťirea III a urbei T. Neam╚Ť!┬╗). IBR─éILEANU, SP. CR. 109. [Jup├«n Dumitrache:] Aveam de g├«nd s─â-l ├«ntreb:┬źCe pofte╚Öti, m─â musiu?┬╗ ╚Öi s─â-l ╚Öi umflu!... ╚śi dac─â nu-i ajungea... [Ipingescu:] Ei! dac─â nu-i ajungea, desp─âr╚Ťirea e aproape: s─â fi poftit la mine la desp─âr╚Ťire cu l─âcr─âma╚Ťie, c─â-i ├«mplineam eu c├«t ├«i mai lipsea. CARAGIALE, O. I 47.
desp─âr╚Ť├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desp├írt, imperf. 3 sg. desp─âr╚Ťe├í; conj. prez. 3 s─â desp├írt─â
desp─âr╚Ť├şre s. f., g.-d. art. desp─âr╚Ť├şrii; pl. desp─âr╚Ť├şri
desp─âr╚Ť├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desp├írt, imperf. 3 sg. desp─âr╚Ťe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desp├írt─â
desp─âr╚Ť├şre s. f., g.-d. art. desp─âr╚Ť├şrii; pl. desp─âr╚Ť├şri
DESP─éR╚Ü├Ź vb. 1. a (se) desprinde, a (se) deta╚Öa, a (se) izola, a (se) rupe, a (se) separa. (S-a ~ de grup.) 2. v. r─âzle╚Ťi. 3. v. divor╚Ťa. 4. a separa, (├«nv. ╚Öi reg.) a despreuna, (├«nv.) a dezuni. (S-au luat la b─âtaie ╚Öi i-am ~.) 5. a (se) izola, a (se) separa, (rar) a (se) segrega, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) deosebi, a (se) osebi. (A ~ animalele bolnave de cele s─ân─âtoase.) 6. v. ├«mp─âr╚Ťi. 7. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) divide, a (se) frac╚Ťiona, a (se) ├«mp─âr╚Ťi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalc─âtui. (Produsul dezintegr─ârii se ~ ├«n particule.) 8. v. compartimenta. 9. v. separa.
DESP─éR╚Ü├Ź vb. v. dezbina, ├«nvr─âjbi.
DESP─éR╚Ü├ŹRE s. 1. desprindere, deta╚Öare, izolare, separare, separa╚Ťie. (~ lui de grup.) 2. v. divor╚Ť. 3. separare, (├«nv.) dezunire. (~ celor doi b─ât─âu╚Öi.) 4. izolare, separare, separa╚Ťie, (rar) segregare, segrega╚Ťie. (~ femeilor de b─ârba╚Ťi.) 5. descompunere, desfacere, divizare, frac╚Ťionare, ├«mp─âr╚Ťire, scindare, separare, (rar) dezalc─âtuire. (~ ├«n particule a unui corp ├«n urma dezintegr─ârii.) 6. v. compartiment. 7. v. ├«mp─âr╚Ťire.
DESP─éR╚Ü├ŹRE s. v. circ─â, circumscrip╚Ťie, sec╚Ťie.
A (se) desp─âr╚Ťi Ôëá a (se) c─âs─âtori, a (se) ├«mpreuna, a (se) reuni, a (se) uni
Desp─âr╚Ťire Ôëá c─âs─âtorie
A DESP─éR╚Ü├Ź desp├írt tranz. 1) (persoane sau obiecte aflate laolalt─â sau ├«n acela╚Öi loc) A face s─â se despart─â; a separa. 2) A desface ├«n dou─â sau ├«n mai multe p─âr╚Ťi; a ├«mp─âr╚Ťi. /<lat. dispartire
A SE DESP─éR╚Ü├Ź m─â desp├írt intranz. 1) A ├«nceta de a mai fi laolalt─â sau ├«n acela╚Öi loc; a se separa. 2)fig. A se deta╚Öa suflete╚Öte (de cineva sau de ceva). 3) A desface c─âs─âtoria ├«n mod legal; a rupe rela╚Ťiile de c─âs─âtorie printr-un divor╚Ť; a divor╚Ťa. /<lat. dispartire
DESP─éR╚Ü├ŹRE ~i f. 1) v. A DESP─éR╚ÜI ╚Öi A SE DESPAR╚ÜI. 2) Timpul c├ónd dou─â sau mai multe persoane sunt desp─âr╚Ťite. /v. a (se) desp─âr╚Ťi
desp─âr╚Ť├Č v. 1. a pune de o parte: a alege ╚Öi desp─âr╚Ťi gr├óne; 2. a fi a╚Öezat ├«ntre: un gard desparte cele dou─â mo╚Öii; 3. a (se) dep─ârta unul de altul: sÔÇÖau desp─âr╚Ťit ca prieteni; 4. a divor╚Ťa. [Lat. vulg. DISPARTIRE].
desp─âr╚Ťire f. 1. ac╚Ťiunea de a desp─âr╚Ťi; 2. starea celui desp─âr╚Ťit, separa╚Ťiune; 3. coloarea unei comune urbane: lÔÇÖam v─âzut... trecea pela desp─âr╚Ťire CAR.
desp├írt ╚Öi desp─âr╚Ť├ęsc, a -p─âr╚Ť├ş v. tr. (lat. *d─şs-partire, ├«ld. d─şs-pertire; it. spartire, pv. departir, fr. d├ępartir, cat. sp. pg. despartir). Separ, dep─ârtezunu de laltu: a-─ş desp─âr╚Ťi pe ce─ş bun─ş de ce─ş r─â─ş. ├Ämpart: a desp─âr╚Ťi curtea ├«n do┼ş─â (p─âr╚Ť─ş). Divor╚Ťez. V. refl. M─â separ. M─â ├«mpart. M─â divor╚Ťez. V. b─â╚Öc─âlu─şesc.
desp─âr╚Ť├ęsc V. despart.
desp─âr╚Ť├şre f. Ac╚Ťiunea de a desp─âr╚Ťi. Desp─âr╚Ťitur─â, sec╚Ťiune, cartier. ├Än Moldova ora╚Öele-s ├«mp─âr╚Ťite ├«n desp─âr╚Ťitur─ş, ─şar ├«n Muntenia ├«n color─ş.
desp─âr╚Ťi vb. v. DEZBINA. ├ÄNVR─éJBI.
DESP─éR╚ÜI vb. 1. a (se) desprinde, a (se) deta╚Öa, a (se) izola, a (se) rupe, a (se) separa. (S-a ~ de grup.) 2. a se izola, a se r─âzle╚Ťi, a se separa, (pop.) a se r─âzni, (reg.) a se r─âzlogi. (O oaie care s-a ~ de turm─â.) 3. (JUR.) a divor╚Ťa, a (se) separa, (├«nv.) a (se) ├«mp─âr╚Ťi. (So╚Ťii s-au ~.) 4. a separa, (├«nv. ╚Öi reg.) a despreuna, (├«nv.) a dezuni. (S-au luat la b─âtaie ╚Öi i-am ~.) 5. a (se) izola, a (se) separa, (rar) a (se) segrega, (inv. ╚Öi pop.) a (se) deosebi, a (se) osebi. (A ~ animalele bolnace de ceie s─ân─âtoase.) 6. a divide, a diviza, a frac╚Ťiona, a fragmenta, a ├«mbuc─ât─â╚Ťi, a ├«mp─âr╚Ťi, a scinda, a sec╚Ťiona, a separa, a t─âia. (~ bucata tn trei.) 7. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) divide, a (se) frac╚Ťiona, a (se) ├«mp─âr╚Ťi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalc─âtui. (Produsul dezintegr─ârii se ~ ├«n particule.) 8. a compartimenta, a separa. (A ~ o incint─â ├«n spa╚Ťii mai mici.) 9. a separa. (Zidul ~ cele dou─â camere.)
desp─âr╚Ťire s. v. CIRC─é. CIRCUMSCRIP╚ÜIE. SEC╚ÜIE.
DESP─éR╚ÜIRE s. 1. izolare, separare. (~ lui de grup.) 2. (JUR.) divor╚Ť, separare, separa╚Ťie, (pop.) desp─âr╚Ťenie. (~ ├«ntre so╚Ťi.) 3. separare, (├«nv.) dezunire. (~ celor doi b─ât─âu╚Öi.) 4. izolare, separare, separa╚Ťie, (rar) segregare, segrega╚Ťie. (~ femeilor de b─ârba╚Ťi.) 5. descompunere, desfacere, divizare, frac╚Ťionare, ├«mp─âr╚Ťire, scindare, separare, (rar) dezalc─âtuire. (~ ├«n particule a unui corp ├«n urma dezintegr─ârii.) 6. c─âsu╚Ť─â, compartiment, desp─âr╚Ťitur─â, (├«nv.) desp─âr╚Ťim├«nt, (fran╚Ťuzism ├«nv.) caz─â. (O ~ ├«ntr-un sertar.) 7. diviziune, ├«mp─âr╚Ťire. (~ ├«n capitole a unei c─âr╚Ťi.)
DESP─éR╚Ü├ŹRE s. f. (< desp─âr╚Ť├ş, cf. lat. *dispartire): 1. separare. Termen folosit ├«n sintagma liniu╚Ť─â de unire ╚Öi de desp─âr╚Ťire. 2. separare a unui ├«ntreg ├«n componentele sale. ÔŚŐ ~ ├«n silabe: d. a unui cuv├ónt ├«n p─âr╚Ťi alc─âtuite din unul sau mai multe sunete care se rostesc ├«ntr-o singur─â emisiune a vocii. Astfel: se-ni-n─â-ta-te, in-ter-fe-ren-╚Ť─â, do-mes-ti-ci-re, u-ri-a╚Ö, a-bun-den-╚Ť─â etc. (v. r├ęgul─â).

Desp─âr╚Ťire dex online | sinonim

Desp─âr╚Ťire definitie

Intrare: desp─âr╚Ťi
desp─âr╚Ťi verb grupa a IV-a conjugarea a V-a
Intrare: desp─âr╚Ťire
desp─âr╚Ťire substantiv feminin