Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru desime

des├şme sf [At: HERODOT (1654), 336 / V: (├«nv) ~sß║ąme, (reg) dis~ / Pl: ~mi / E: des + -ime] 1 ├Änsu╚Öire de a fi des. 2 (Ccr; urmat de determin─âri ├«n genitiv sau introduse prin pp ÔÇ×deÔÇŁ) Grup de copaci sau de tufe. 3 (Pex) P─âdure deas─â Si: desi╚Ö. 4 (Prc) Partea cea mai deas─â a unei p─âduri. 5 Mijloc al unei p─âduri. 6 (Reg) Deas─â. 7 (Spc) M─ârime a distan╚Ťei medii dintre axele indivizilor unei asocia╚Ťii vegetale (arbolet, planta╚Ťie, sem─ân─âtur─â etc.), care se folose╚Öte la caracterizarea gradului de apropriere dintre ace╚Ötia. 8 (Urmat de determin─âri ├«n genitiv sau introduse prin pp ÔÇ×deÔÇŁ) Num─âr mare de fenomene, fiin╚Ťe de acela╚Öi fel Si: aglomerare, ├«ngr─âm─âdire, mul╚Ťime. 9 (├Änv) Densitate.
de╚Ö├şme sf vz desime
DES├ŹME, desimi, s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi des, compact sau ├«ndesat; (concr.) desi╚Ö (2). ÔÇô Des + suf. -ime.
DES├ŹME, desimi, s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi des2, compact sau ├«ndesat; (concr.) desi╚Ö (2). ÔÇô Des2 + suf. -ime.
DES├ŹME, (rar) desimi, s. f. (De obicei urmat de determin─âri ├«n genitiv sau introduse prin prep. ┬źde┬╗) ├Änsu╚Öirea de a fi des, compact sau ├«ndesat; (concretizat) desi╚Ö. Fl─âc─âri galbene de lum├«n─âri mici c├«t unghia se deslu╚Öeau... din desimile de flori galbene ale p─âdurilor. CAMILAR, T. 70. A ie╚Öit o ciut─â, l├«ng─â o desime mare de ierburi. SADOVEANU, D. P. 82. Rar de tot, c├«nd desimea codrului se ╚Ötirbea oleac─â ├«n dreapta sau ├«n st├«nga... puteai s─â ├«n╚Ťelegi ce este mai ├«ncolo. GALACTION, O. I 281. Desimea aburilor smul╚Öi p─âm├«ntului de apropierea ivirii soarelui se sub╚Ťia, lucrurile ├«ncepeau s─â-╚Öi hot─ârasc─â formele. MACEDONSKI, O. III 48.
des├şme s. f., g.-d. art. des├şmii; pl. des├şmi
des├şme s. f., g.-d. art. des├şmii; pl. des├şmi
DES├ŹME s. densitate. (Ce ~ au puie╚Ťii?)
DES├ŹME s. v. cr├óng, desi╚Ö, h─â╚Ťi╚Ö, stuf─âri╚Ö, tuf─âri╚Ö, tufi╚Ö.
Desime Ôëá r─ârime
DES├ŹME ~i f. 1) Caracter dens; densitate. 2) Loc acoperit cu mul╚Ťi arbu╚Öti, tufari ╚Öi ierburi; desi╚Ö. /des + suf. ~ime
desime f. 1. calitatea lucrului des, rezistent: desimea norilor; 2. desiș: el pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie AL.
des├şme f. Calitatea de a fi des: desimea une─ş p─âdur─ş, une─ş negur─ş, unu─ş peptene, une─ş stofe.
DESIME s. densitate. (Ce ~ au puie╚Ťii?)
desime s. v. CR├ÄNG. DESI╚ś. H─é╚ÜI╚ś. STUF─éRI╚ś. TUF─éRI╚ś. TUFI╚ś.

Desime dex online | sinonim

Desime definitie

Intrare: desime
desime substantiv feminin
Intrare: deșime
deșime