Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru deshidratare

deshidrat├í vtr [At: MARIN, PR. II, 126/35 / Pzi: ~t├ęz / E: fr d├ęshydrater] 1-2 (D. corpuri) (A pierde sau) a face s─â-╚Öi piard─â apa pe care o con╚Ťine ├«n mod normal.
deshidrat├íre sf [At: ENC. AGR. I, 45 / Pl: ~tß║»ri / E: deshidrata] 1 Eliminare total─â sau par╚Ťial─â a apei pe care o con╚Ťine un corp ├«n mod normal Si: deshidratat1 (1), deshidrata╚Ťie (1). 2 (Spc) Proces de eliminare a apei de constitu╚Ťie dintr-o substan╚Ť─â chimic─â Si: deshidratat1 (2), deshidrata╚Ťie (2). 3 (Med) Pierdere anormal─â a apei din ╚Ťesuturile organice (prin transpira╚Ťie, vom─â repetat─â, diaree) Si: deshidratat1 (3), deshidrata╚Ťie (3).
DESHIDRAT├ü, deshidratez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Despre corpuri) A pierde sau a face s─â-╚Öi piard─â, total sau par╚Ťial, apa pe care o con╚Ťine. ÔÇô Din fr. d├ęshydrater.
DESHIDRAT├üRE, deshidrat─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) deshidrata ╚Öi rezultatul ei; eliminare total─â sau par╚Ťial─â a apei pe care o con╚Ťine un corp ├«n mod normal. ÔÖŽ (Med.) Pierdere anormal─â a apei din ╚Ťesuturile organice prin transpira╚Ťie, vom─â repetat─â sau diaree. ÔÇô V. deshidrata.
DESHIDRAT├ü, deshidratez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Despre corpuri) A pierde sau a face s─â-╚Öi piard─â, total sau par╚Ťial, apa pe care o con╚Ťine. ÔÇô Din fr. d├ęshydrater.
DESHIDRAT├üRE, deshidrat─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) deshidrata ╚Öi rezultatul ei; eliminare total─â sau par╚Ťial─â a apei pe care o con╚Ťine un corp ├«n mod normal. ÔÖŽ (Med.) Pierdere anormal─â a apei din ╚Ťesuturile organice prin transpira╚Ťie, prin vom─â repetat─â sau prin scaune diareice. ÔÇô V. deshidrata.
DESHIDRAT├ü, deshidratez, vb. I. Tranz. A face ca un corp s─â-╚Öi piard─â, total sau par╚Ťial, apa pe care o con╚Ťine ├«n mod normal.
DESHIDRAT├üRE, deshidrat─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a deshidrata; eliminarea (total─â sau par╚Ťial─â) a apei pe care o con╚Ťine un corp ├«n mod normal; pierderea apei de c─âtre un corp.
deshidratá (a ~) (-hi-dra-) vb., ind. prez. 3 deshidrateáză
deshidratáre (-hi-dra-) s. f., g.-d. art. deshidratắrii; pl. deshidratắri
deshidrat├í vb. (sil. -dra-), ind. prez. 1 sg. deshidrat├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deshidrate├íz─â
deshidratáre s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. deshidratării; pl. deshidratări
DESHIDRATÁ vb. a usca. (A ~ legume.)
DESHIDRATÁRE s. uscare, uscat. (~ legumelor.)
A deshidrata Ôëá a hidrata
DESHIDRAT├ü vb. I. tr., refl. A (se) produce o deshidratare; a elimina (total sau par╚Ťial) apa dintr-un material sau dintr-un organism. [< fr. d├ęshydrater].
DESHIDRAT├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) deshidrata ╚Öi rezultatul ei; eliminare a apei dintr-un material sau din moleculele unei substan╚Ťe. ÔÖŽ (Med.) Pierdere anormal─â a apei din ╚Ťesuturile organice prin transpira╚Ťie, prin v─ârs─âturi repetate sau scaune diareice. [< deshidrata].
DESHIDRAT├ü vb. tr., refl. a (se) produce o deshidratare. (< fr. d├ęshydrater)
DESHIDRAT├üRE s. f. 1. eliminare a apei dintr-un material sau din moleculele unei substan╚Ťe. 2. pierdere anormal─â a apei din ╚Ťesuturile organice prin transpira╚Ťie, v─ârs─âturi repetate sau scaune diareice. (< deshidrata)
A DESHIDRAT├ü ~├ęz tranz. A face s─â se deshidrateze; a deseca. /<fr. d├ęshydrater
A SE DESHIDRAT├ü pers. 3 se ~e├íz─â intranz. A pierde (par╚Ťial sau total) apa din componen╚Ť─â. /<fr. d├ęshydrater
DESHIDRATA vb. a usca. (A ~ legume.)
DESHIDRATARE s. uscare, uscat. (~ legumelor.)

Deshidratare dex online | sinonim

Deshidratare definitie

Intrare: deshidrata
deshidrata verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -dra-
Intrare: deshidratare
deshidratare substantiv feminin
  • silabisire: -dra-