Definiția cu ID-ul 789202:
desface v.
1. a strica ce a fost făcut, a deslega: a desface nodul;
2. a curăța: a desface porumbul, fasolea;
3. a (se) întredeschide: floarea se desface;
4. a scoate tecile (la fasole), cojile (la nuci), pănușile (la porumb);
5. a se scăpa prin vânzare: marfa s’a desfăcut;
6. a plăti: a desface o datorie;
7. a desființa: a desface o căsătorie, un contract;
8. a sparge o vrajă;
9. a se desprinde: luntrea se desface de mal EM. [Pentru sensul 4 se zice în Mold. și desfăcare (aplicat în special porumbului), formă paralelă cu desfacere (cf. născare: naștere, vânzare: vindere)].
Desfăcare dex online | sinonim
Desfăcare definitie