Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru desfacere

desf├íce [At: CORESI, EV. 8 / V: (├«vp) dis~ / Pzi: ~f├íc / E: ml disfacere] 1 vt (C.i. ac╚Ťiuni efectuate; adesea ├«n leg─âtur─â cu a face) A face s─â revin─â la starea anterioar─â. 2 vt A deznoda o leg─âtur─â, un nod, un lan╚Ť etc. 3 vt (C.i. lan╚Ťuri, cheutori, ├«nchiz─âtori etc. sau, pex, obiecte de ├«mbr─âc─âminte prev─âzute cu nasturi) A descheia. 4 vt (Fam; c.i. p─ârul ├«mpletit, aranjat) A l─âsa ├«n voie Si: a despleti. 5 vt (C.i. obiecte ├«mp─âturite, ├«ndoite, str├ónse) A desp─âturi. 6 vt (Reg; ├«e) A ~ patul A preg─âti patul pentru dormit. 7 vt A descompune un ├«ntreg ├«n p─âr╚Ťile componente. 8 vr (Chm; ├«nv) A se dizolva. 9 vr (Glg) A se a╚Öeza ├«ntr-o anumit─â ordine. 10 vt (C.i. un contract, o ├«nvoial─â, o c─âs─âtorie) A face s─â nu mai fie valabil Si: anula. 11 vt (C. e. omul) A dezlega de un angajament, de o promisiune etc. 12 vt (C.i. st├óna) A face s─â ├«nceteze activitatea proprietarilor de oi. 13 vt (Pop; c.i. oile) A face s─â revin─â la proprietar dup─â ├«ncetarea activit─â╚Ťii st├ónei. 14 vi (├Ävp; ├«n supersti╚Ťii ╚Öi practicile biserice╚Öti) A dezlega de vr─âji, farmece. 15 vt A scoate pe cineva de sub efectul unui farmec, al unei vr─âji etc. Si: a dezlega. 16 vt A deplasa dintr-un loc ├«n altul. 17-18 vtr A (se) desprinde din locul sau din leg─âtura ├«n care este fixat, prins. 19 vt A deschide un obiect, dezleg├óndu-l, t─âindu-l, ridic├óndu-i capacul. 20 vt (C.i. p─âr╚Ťi ale corpului vie╚Ťuitoarelor) A diseca. 21 vt (Reg; ├«e) A i se ~ capul cuiva A avea dureri mari de cap. 22 vr (Pop; d. ╚Ťes─âturi, bl─ânuri) A se destr─âma. 23-24 vtr (D. u╚Öi, ferestre) A (se) deschide (pentru a permite accesul). 25 vt (Prc) A descuia un lac─ât, o ├«ncuietoare etc. 26 vt (Fam) A deschide o carte la o anumit─â pagin─â. 27 vr (D. flori) A se deschide. 28 vr (Pan; Mun; Olt; d. fiin╚Ťe) A se dezvolta. 29 vt (├Ävp; c.i. ╚Ötiule╚Ťii de porumb) A dep─ânu╚Öa. 30 vt (Pop; c.i. boabele de fasole) A dezghioca din p─âstaie. 31-32 vt (Fam; c.i. anumite fructe) A descoji (╚Öi a ├«mp─âr╚Ťi ├«n felii). 33-34 vtr (├Änv; d. ├«nveli╚Öuri dure) A (se) sparge. 35 vr (Mtp; d. cer, p─âm├ónt, ap─â) A se deschide. 36 vr (D. oameni) A se desprinde (dintr-o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare, ├«ncle╚Ötare, lupt─â etc.). 37 vr (D. oameni) A ie╚Öi dintr-un grup, o mul╚Ťime Si: a ├«ndep─ârta. 38 vr (D. oameni) A se ├«nstr─âina suflete╚Öte. 39 vr (D. oameni) A rupe leg─âturile cu cineva Si: a se desp─âr╚Ťi. 40 vr (Pex) A se debarasa de cineva. 41 vt (Fig) A elibera. 42 vt (C.i. un animal legat) A dezlega. 43 vt (C.i. un animal ├«nh─âmat) A desh─âma. 44-45 vtr (Rar) A(-╚Öi) avea originea, ob├ór╚Öia. 46 vr (D. c─âi de acces) A-╚Öi avea originea, ├«nceputul. 47 vr (Pex) A porni dintr-un ├«ntreg ├«n dou─â sau mai multe direc╚Ťii. 48-49 vtr A (se) ├«ntinde pe toat─â lungimea sau suprafa╚Ťa Si: a (se) desf─â╚Öura. 50 vr (D. priveli╚Öti, locuri din natur─â, ╚Ťinuturi) A se ├«nf─â╚Ťi╚Öa vederii Si: a se ├«ntinde. 51 vr (D. grupuri organizate) A se ├«mpr─â╚Ötia lu├ónd direc╚Ťii diferite Si: a se risipi. 52 vr (Pex) A se desfiin╚Ťa. 53 vr (D. nori, negur─â) A se ├«mpr─â╚Ötia. 54 vr (Fig) A ie╚Öi la iveal─â din ├«ntregul ├«n care se afl─â Si: a (se) contura, a (se) deosebi, a (se) desprinde. 55 vr (Olt; Mun; d. oameni) A se dezmetici. 56 vr (├Äe) A se ~ din somn A se trezi. 57 vr (Reg) A se descurca. 58 vt (├Änv; f╚Öa) A l─âmuri. 59 vt (├Ävr) A dezv─âlui. 60 vt (C.i. p─âr╚Ťi ale corpului) A face s─â nu mai fie ├«mpreunat, str├óns. 61 vt (Pex) A ├«ntinde dep─ârt├ónd unul de altul Si: a deschide. 62 vr (Fam; ├«e) A-╚Öi ~ pieptul A se ├«nfoia. 63 vt (C. e. gura) A ├«ndep─ârta buzele sau f─âlcile una de alta (pentru a vorbi, a r├óde, a m├ónca). 64 vt (C.i. pleoapele) A se ridica descoperind ochiul. 65 vt (C.i. bunuri materiale) A vinde. 66-67 vtr A (se) debarasa de un bun material prin lichidare, concesionare etc. 68 vt A expune spre v├ónzare Si: a etala. 69 vt (├Änv; c.i. o poli╚Ť─â, un cont) A lichida. 70 vt (├Ärg; c. e. omul) A dezlega de o datorie. 71-72 vtr (├Änv) A (se) achita.
desf├ícere sf [At: MARDARIE, L. 292/1 / V: (├«rg) dis~ / Pl: ~ri / E: desface] 1 Revenire la starea anterioar─â Si: desf─âcut1 (1). 2 Deznodare a unei leg─âturi, a unui lan╚Ť etc. Si: desf─âcut1 (2). 3 Descheiere a unor cheutori, ├«nchiz─âtori sau ├«mbr─âc─âminte cu nasturi Si: desf─âcut1 (3). 4 Despletire a p─ârului ├«mpletit Si: desf─âcut1 (4). 5 Desp─âturire a unor obiecte ├«mp─âturite Si: desf─âcut1 (5). 6 Descompunere a unui ├«ntreg ├«n p─âr╚Ťile componente Si: desf─âcut1 (6). 7 (├Änv) Topire. 8 (Chm; ├«nv) Dizolvare. 9 (Glg) A╚Öezare ├«ntr-o anumit─â ordine Si: desf─âcut1 (9). 10 Anulare a unui contract, a unei ├«n╚Ťelegeri, c─âs─âtorii etc. Si: desf─âcut1 (10). 11 Dezlegare a cuiva de un angajament, o promisiune etc. Si: desf─âcut1 (11). 12 ├Äncetare a activit─â╚Ťii unei st├óne Si: desf─âcut1 (12). 13 ├Äntoarcere a oilor la proprietar, dup─â ├«ncetarea activit─â╚Ťii st├ónei Si: desf─âcut1 (13). 14 Dezlegare a unui farmec, a unei vr─âji etc. Si: desf─âcut1 (14). 15 Scoatere a cuiva de sub efectul unui farmec, a unei vr─âji etc. Si: desf─âcut1 (15). 16 Deplasare dintr-un loc ├«n altul Si: desf─âcut1 (16). 17 Desprindere din locul sau din leg─âtura ├«n care este fixat Si: desf─âcut1 (17). 18 Deschidere a unui obiect prin dezlegare, t─âiere, ridicarea capacului Si: desf─âcut1 (18). 19 Disecare a corpului vie╚Ťuitoarelor Si: desf─âcut1 (19). 20 Destr─âmare a unei ╚Ťes─âturi Si: desf─âcut1 (20). 21 Deschidere a u╚Öii, ferestrei (pentru a permite accesul) Si: desf─âcut1 (21). 22 Descuiere a unui lac─ât, a unei ├«ncuietori etc. Si: desf─âcut1 (22). 23 (Fam) Deschidere a unei c─âr╚Ťi la o anumit─â pagin─â Si: desf─âcut1 (23). 24 Deschidere a unei flori Si: desf─âcut1 (24). 25 (Mun; Olt; pan) Dezvoltare frumoas─â a unei fiin╚Ťe Si: desf─âcut1 (25). 26 (├Ävp) Dep─ânu╚Öare. 27 Dezghiocare din p─âst─âi a boabelor de fasole Si: desf─âcut1 (27). 28-29 Decojire a unui fruct (╚Öi ├«mp─âr╚Ťire a acestuia ├«n felii) Si: desf─âcut1 (28-29). 30 Spargere a unui ├«nveli╚Ö dur Si: desf─âcut1 (30). 31 (Mtp) Deschidere a cerului, a apei, a p─âm├óntului Si: desf─âcut1 (31). 32 Desprindere a cuiva (dintr-o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare, ├«ncle╚Ötare, lupt─â etc.) Si: desf─âcut1 (32). 33 Ie╚Öire a cuiva dintr-un grup organizat Si: desf─âcut1 (33). 34 ├Änstr─âinare sufleteasc─â Si: desf─âcut1 (34). 35 Rupere a leg─âturilor cu cineva Si: desf─âcut1 (35). 36 (Pex) Debarasare de cineva Si: desf─âcut1 (36). 37 (Fig) Eliberare. 38 Dezlegare a unui animal Si: desf─âcut1 (38). 39 Desh─âmare. 40 Pornire a unei c─âi de acces ├«n dou─â sau mai multe direc╚Ťii Si: desf─âcut1 (40). 41 ├Äntindere pe toat─â lungimea sau suprafa╚Ťa Si: desf─âcut1 (41), desf─â╚Öurare. 42 ├Änf─â╚Ťi╚Öare a unei priveli╚Öti ├«naintea ochilor Si: desf─âcut1 (42). 43 Descompunere a unui grup organizat Si: desf─âcut1 (43), risipire. 44 Desfiin╚Ťare. 45 ├Ämpr─â╚Ötiere a norilor, negurii etc. Si: desf─âcut1 (45). 46 Conturare. 47 (Mun; Olt) Dezmeticire. 48 (Reg) Descurcare. 49 (├Änv) L─âmurire. 50 (├Ävr) Dezv─âluire. 51 Dep─ârtare a unor p─âr╚Ťi ale corpului, mai ales membre Si: desf─âcut1 (51). 52 ├Ändep─ârtare a buzelor, f─âlcilor unele de altele (pentru a vorbi, a r├óde, a m├ónca) Si: desf─âcut1 (52). 53 Ridicare a pleoapelor pentru a descoperi ochiul Si: desf─âcut1 (53). 54 V├ónzare a unui bun material Si: desf─âcut1 (54). 55 Debarasare de un bun material prin lichidare, concesionare Si: desf─âcut1.(55). 56 Expunere spre v├ónzare Si: desf─âcut1 (56), etalare. 57 Lichidare a unui cont, a unei poli╚Ťe etc. Si: achitare, desf─âcut1 (57). 58 Dezlegare a cuiva de o datorie Si: desf─âcut1 (58). 59 (Mat; ├«nv) Rezolvare.
DESF├üCE, desf├íc, vb. III. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) descompune ├«n p─âr╚Ťile componente. ÔÖŽ Tranz. A face ca ceva efectuat s─â revin─â la starea anterioar─â. ÔÖŽ Tranz. A anula o ├«nvoial─â, un contract etc. 2. Tranz. ╚Öi refl. A (se) desprinde din locul sau din leg─âtura ├«n care este prins, fixat. 3. Refl. ╚Öi tranz. A (se) desp─âr╚Ťi, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezleg├óndu-l, t─âindu-l, ridic├óndu-i capacul etc. ÔÖŽ A desf─â╚Öura, deschiz├ónd, ├«ntinz├ónd, r─âsfir├ónd; a desp─âturi. ÔŚŐ Expr. A desface patul = a preg─âti patul pentru dormit. ÔÖŽ Refl. (Despre flori) A-╚Öi deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin v├ónzare. 6. Intranz. (├Än supersti╚Ťii; construit cu dativul persoanei) A ├«nl─âtura vraja sau farmecul f─âcute asupra cuiva. ÔÇô Pref. des- + face.
DESF├üCERE, desfaceri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) desface ╚Öi rezultatul ei; desf─âcut1, descompunere, desp─âr╚Ťire, dezorganizare; anulare; v├ónzare. ÔÖŽ Lichidare. ÔÇô V. desface.
DESF├üCE, desf├íc, vb. III. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) descompune ├«n p─âr╚Ťile componente. ÔÖŽ Tranz. A face ca ceva efectuat s─â revin─â la starea anterioar─â. ÔÖŽ Tranz. A anula o ├«nvoial─â, un contract etc. 2. Tranz. ╚Öi refl. A (se) desprinde din locul sau din leg─âtura ├«n care este prins, fixat. 3. Refl. ╚Öi tranz. A (se) desp─âr╚Ťi, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezleg├óndu-l, t─âindu-l, ridic├óndu-i capacul etc. ÔÖŽ A desf─â╚Öura, deschiz├ónd, ├«ntinz├ónd, r─âsfir├ónd; a desp─âturi. ÔŚŐ Expr. A desface patul = a preg─âti patul pentru dormit. ÔÖŽ Refl. (Despre flori) A-╚Öi deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin v├ónzare. 6. Intranz. (├Än supersti╚Ťii; construit cu dativul persoanei) A ├«nl─âtura vraja sau farmecul care apas─â asupra cuiva. ÔÇô Din lat. dis-facere.
DESF├üCERE, desfaceri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) desface ╚Öi rezultatul ei; desf─âcut1, descompunere, desp─âr╚Ťire, dezorganizare; anulare; v├ónzare. ÔÖŽ Lichidare. ÔÇô V. desface.
DESF├üCE, desf├íc, vb. III. 1. Tranz. (Adesea ├«n corela╚Ťie cu a face) A descompune un ├«ntreg ├«n p─âr╚Ťile din care e alc─âtuit. Am desf─âcut firul de l├«n─â ├«n dou─â. ÔŚŐ Refl. De-atunci negura etern─â se desface ├«n f─â╚Öii. EMINESCU, O. I 132. ÔÖŽ A face ca ceva efectuat s─â revin─â la starea anterioar─â. Omul singur ceea ce-╚Öi face, niminea nu i-l poate desface. PANN, P. V. III 120. ÔŚŐ Refl. Sc├«rba lui acuma c─â ╚Öi-au pierdut odorul inimii sale!... ├Äns─â lucrul f─âcut nu s-au putut desface. SBIERA, P. 90. ÔŚŐ Absol. D─ânil─â face, D─ânil─â trebuie s─â desfac─â. CREANG─é, P. 46. ÔÖŽ (Cu privire la ├«nvoieli scrise sau verbale) A anula, a strica. A desf─âcut logodna. Ôľş V─âz├«ndu-╚Öi bordeiul schimbat ├«ntr-o c─âsu╚Ť─â ar─âtoas─â, a desf─âcut contractul de ├«nchiriere. REBREANU, I. 83. 2. Tranz. A desprinde din locul unde este fixat sau din leg─âtura cu care este prins, legat sau ├«nnodat. Podarul desface lan╚Ťul, ╚Öi peste c├«teva clipe corabia ├«ncepe s─â pluteasc─â. BOGZA, C. O. 290. ÔŚŐ Refl. Iar din umbra de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele sp├«nzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. (Fig.) Valea era cufundat─â ├«n ├«ntuneric, numai fruntea ple╚Öuv─â a Ceahl─âului, luminat─â, se desf─âcea alb─â din umbra nop╚Ťii. RUSSO, O. 115. 3. Refl. (Despre oameni) A se desp─âr╚Ťi de cineva sau de ceva, a se l─âsa de cineva sau de ceva. Se g─âsea tot a╚Öa de singur ├«ntre str─âini, cum singur ╚Öi orfan fusese ├«n toat─â copil─âria. Numai Triglea ╚Öi baba lui avuseser─â mil─â de el. Acum se desf─âcuse ╚Öi de ei. SADOVEANU, M. C. 54. C├«nd ai plecat la Paris, te-ai desf─âcut de toate. ALECSANDRI, T. 1722. ╚śi de lume ╚Öi de toate ├Ämpreun─â ne-am desface. ALEXANDRESCU, M. 55. ÔŚŐ Refl. reciproc. S─â ne desfacem de f─ârt─â╚Ťie. SBIERA, P. 184. ÔŚŐ Tranz. Scobori, doamne, pe p─âm├«nt, De vezi lumea ce-a f─âcut: Desf─âcut-a doi dr─âgu╚Ťi. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 176. 4. Tranz. A deschide un obiect (dezleg├«ndu-l, t─âindu-l, ridic├«nd capacul etc.). Cu╚Ťitul de desf─âcut cutii de conserve. C. PETRESCU, ├Ä. I 3. De pe piept c─âma╚Öa vesel ea-╚Öi desface. CO╚śBUC, P. I 250. ÔŚŐ Refl. Se desfac u╚Öile. ISAC, O. 119. S─â se desfac─â s─âcriul. CREANG─é, P. 323. ÔÖŽ A desf─â╚Öura (deschiz├«nd, r─âsfir├«nd, ├«ntinz├«nd), a desp─âturi. ├Äntinse subt picioare un ziar ╚Öi peste obraz desf─âcu altul. C. PETRESCU, ├Ä. II 199. Zi cu zi... [ziaristul] ├«╚Öi desface foaia ╚Öi-o arunc─â v├«nturilor. ANGHEL, PR. 103. Mi-oi desface de-aur p─ârul, S─â-╚Ťi astup cu d├«nsul gura. EMINESCU, O. I 55. L─âpu╚Öneanul posomor├«ndu-se, desf─âcu bra╚Ťele. NEGRUZZI, S. I 146. ÔŚŐ Fig. Las inima comoara s─â-╚Öi desfac─â. GOGA, C. P. 6. ÔŚŐ Refl. (Poetic) Valea S─âlanelor se desface singur─â pe o lungime de c├«╚Ťiva kilometri. SADOVEANU, V. F. 107. ÔŚŐ Expr. (Regional) A desface patul = a preg─âti patul pentru dormit. ÔÖŽ Fig. (Cu privire la idei, teorii, teze) A ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a prezenta, a expune. ├Änviorat, se ridic─â deodat─â ├«n picioare gata s─â ├«nceap─â a-╚Öi desface teoriile lui favorite. BART, E. 179. 5. Tranz. A vinde; a lichida prin v├«nzare. Cur├«nd am ├«nchis casa de la Ci╚Ömeaua Ro╚Öie ╚Öi m-am mutat ├«n M├«ntuleasa; cai, tr─âsuri, c├«ini de pre╚Ť, am desf─âcut tot. M. I. CARAGIALE, C. 92. ├Äi spuse toat─â istoria: cum a sc─âp─âtat Racli╚Ö, cum ├«╚Öi desface ultima r─âm─â╚Öi╚Ť─â din avere. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 72. Duce... nou─â cai de ham. Cu patru dintr-├«n╚Öii a plecat la Constantinopole. Acolea i-a desf─âcut, i-a schimbat, a f─âcut ce a putut. I. IONESCU, D. 219. ÔŚŐ Fig. Acea tainic─â sim╚Ťire, care doarme-n a ta harf─â, ├Än cuplete de teatru s-o desfaci ca pe o marf─â? EMINESCU, O. I 137. 6. Intranz. (├Än supersti╚Ťii; de obicei cu o determinare la dativ) A nimici vraja sau farmecul care apas─â asupra cuiva. Dac─â e legat prin vr─âji, vom g─âsi o femeie b─âtr├«n─â s─â-i desfac─â. SADOVEANU, D. P. 30. S─â cosesc pelin ╚Öi iarb─â, S─â dau m├«ndrii s─â-mi desfac─â. ╚śEZ. VII 86. ÔŚŐ (Uneori cu a doua determinare, introdus─â prin prep. ┬źde┬╗ ╚Öi ar─ât├«nd natura vr─âjii) Desf─â (cut─âruia) De orice r─âu. TEODORESCU, P. P. 365. ÔŚŐ Tranz. (Complementul indic─â vraja sau farmecul) Na, cioar─â, un leu b─âtut, S─â-mi desfaci ce mi-ai f─âcut. MARIAN, O. II 32. S-o g─âsi cineva care s─â desfac─â f─âcutul locului aceluia. ISPIRESCU, L. 101.
DESF├üCERE, desfaceri, s. f. Ac╚Ťiunea de a desface ╚Öi rezultatul ei. 1. Desp─âr╚Ťire, descompunere, dezorganizare. Dispari╚Ťiunea... [lui Tudor Vladimirescu] a fost semnalul desfacerii o╚Ötirii rom├«ne╚Öti. GHICA, S. 113. 2. Anulare. Muncitorii, func╚Ťionarii, inginerii ╚Öi tehnicienii pot cere desfacerea contractului de munc─â individual. B. O. 1951, 1432. 3. V├«nzare. Pre╚Ť de desfacere. Magazin de desfacere a produselor Ministerului Industriei U╚Öoare. ÔÖŽ Lichidare.
desf├íce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desf├íc, 1 pl. desf├ícem, 2 pl. desf├íce╚Ťi; imper. 2 sg. desfß║», neg. nu desf├íce; part. desf─âc├║t
desfácere s. f., g.-d. art. desfácerii; pl. desfáceri
desf├íce vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desf├íc, 1 pl. desf├ícem, 2 pl. desf├íce╚Ťi; imper. 2 sg. desf─â, neg. nu desf├íce; part. desf─âc├║t
desfácere s. f., g.-d. art. desfácerii; pl. desfáceri
DESFÁCE vb. 1. a despături, a dezdoi, (înv.) a răspica. (A ~ șervetul sau o foaie împăturită.) 2. v. desfășura. 3. v. deschide. 4. v. dezlega. 5. v. despleti. 6. a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din strânsoare.) 7. v. desprinde. 8. v. dezlipi. 9. v. scoate. 10. v. descompune. 11. a desfășura, a întinde, a răsfira. (Pasărea își ~ aripile.) 12. a căsca, a deschide. (~ gura.) 13. a crăpa, a se deschide, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 14. v. vinde. 15. v. rupe. 16. v. rezilia.
DESFÁCERE s. 1. despăturire, dezdoire. (desfacerea unei coli de hârtie.) 2. v. desfășurare. 3. v. deschidere. 4. v. dezlegare. 5. desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (înv. și pop.) slobozire. (desfacere din strânsoare.) 6. v. dezlipire. 7. v. scoatere. 8. v. descompunere. 9. v. deschidere. 10. v. vânzare. 11. v. rupere. 12. v. reziliere.
A (se) desface Ôëá a (se) face, a (se) str├ónge
Desfacere Ôëá facere
desf├íce (desf├íc, desf─âc├║t), vb. ÔÇô 1. A dezlega. ÔÇô 2. A descompune. ÔÇô 3. A suprima, a elimina. ÔÇô 4. A da drumul, a slobozi. ÔÇô 5. A dezghioca, a desf─âca. ÔÇô 6. A vinde, a lichida. ÔÇô 7. (Refl.) A se deschide, a se cr─âpa, a se f─âr├«ma. ÔÇô Mr. disfac, disfea╚Ťire. Lat. d─şsfac─Ľre (Candrea-Dens., 538; Candrea); sau, mai probabil, de la facere, cu pref. des-; cf. it. disfare (calabr. disfaciri), prov. defar, fr. d├ęfaire, sp. deshacer, port. desfazer. ÔÇô Der. desf─âcut, s. n. (farmec sau desc├«ntec care are drept scop anihilarea influen╚Ťei nefaste a altui desc├«ntec potrivnic); desf─âc─âtur─â, s. f. (verig─â, farmec).
A DESF├üCE desf├íc 1. tranz. 1) A face s─â se desfac─â. 2) (contracte, tranzac╚Ťii) A declara nul, f─âr─â efect. 3) (obiecte ├«nchise) A face s─â aib─â o deschiz─âtur─â, ├«nl─âtur├ónd piesa corespunz─âtoare. ~ un plic. ~ un pachet. 4) (obiecte str├ónse, ├«mp─âturite) A desf─â╚Öura ├«ntinz├ónd; a desp─âturi. 5) (m─ârfuri) A transmite ├«n proprietate unui achizitor ├«n schimbul unei sume de bani; a vinde. 2. intranz. (├«n supersti╚Ťii) A ├«nl─âtura prin desc├óntece efectul vr─âjilor. /<lat. disfacere
A SE DESFÁCE pers. 3 se desfáce intranz. 1) A se separa în elementele constitutive; a se descompune; a se dezagrega; a se disocia; a se dezasambla. 2) A se desprinde din locul sau din legătura în care a fost prins. Nodul s-a desfăcut. 3) (despre flori, boboci) A-și răsfira petalele; a se deschide; a se desfoia. /<lat. disfacere
desface v. 1. a strica ce a fost f─âcut, a deslega: a desface nodul; 2. a cur─â╚Ťa: a desface porumbul, fasolea; 3. a (se) ├«ntredeschide: floarea se desface; 4. a scoate tecile (la fasole), cojile (la nuci), p─ânu╚Öile (la porumb); 5. a se sc─âpa prin v├ónzare: marfa sÔÇÖa desf─âcut; 6. a pl─âti: a desface o datorie; 7. a desfiin╚Ťa: a desface o c─âs─âtorie, un contract; 8. a sparge o vraj─â; 9. a se desprinde: luntrea se desface de mal EM. [Pentru sensul 4 se zice ├«n Mold. ╚Öi desf─âcare (aplicat ├«n special porumbului), form─â paralel─â cu desfacere (cf. n─âscare: na╚Ötere, v├ónzare: vindere)].
desfacere f. 1. ac╚Ťiunea de a desface; 2. stricarea vrajei; 3. v├ónzare: desfacerea m─ârfurilor; 4. desfiin╚Ťare: desfacerea c─âs─âtoriei, desfacerea unei asocia╚Ťiuni.
1) desf├íc, -f─âc├║t, a -f├íce v. tr. (d. fac). Stric, dezleg ce─şa ce e f─âcut or─ş str├«ns: a desface un nod, un pachet.Descojesc, dezgh─şoc: a desface (a desf─âcea) popu╚Öo─ş, fasole. Fig. Disolv, desfiin╚Ťez, risipesc: a desface o c─âs─âtorie, un contract, ni╚Öte farmece. Rezolv, dezleg: a desface o problem─â. V├«nd toat─â marfa: am desf─âcut oalele. V. refl. M─â deschid: floarea se desface (V. r─âsfac). M─â desprind: foile din pl─âcinte se desfac. ├Äm─ş lichidez marfa: mÔÇÖam desf─âcut de bl─ân─ârie.
desf├ícere f. Ac╚Ťiunea de a desface. Disolu╚Ťiune: desfacerea une─ş c─âs─âtori─ş. Lichida╚Ťiune: desfacere total─â a m─ârfurilor.
DESFACE vb. 1. a desp─âturi, a dezdoi, (├«nv.) a r─âspica. (A ~ ╚Öervetul sau o foaie ├«mp─âturit─â.) 2. a (se) desf─â╚Öura, (pop.) a (se) desfira, (reg.) a (se) dezveli. (A ~ un fir de pe scul.) 3. a deschide. (~ repede plicul ╚Öi cite╚Öte scrisoarea.) 4. a (se) dezlega. (A ~ un pachet.) 5. a despleti. (├Ä╚Öi ~ cozile.) 6. a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (├«nv. ╚Öi pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din str├«nsoare.) 7. a (se) desprinde. (Se prind de m├«ini si se ~.) 8. a (se) desprinde, a (se) dezlipi. (S-a ~ din locul unde era lipit.) 9. a desprinde, a scoate. (A ~ o sc├«ndur─â de la gard.) 10. a (se) descompune, a (se) desp─âr╚Ťi, a (se) divide, a (se) frac╚Ťiona, a (se) ├«mp─âr╚Ťi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalc─âtui. (Produsul dezintegr─ârii se ~.) 11. a desf─â╚Öura, a ├«ntinde, a r─âsfira. (Pas─ârea ├«╚Öi ~ aripile.) 12. a c─âsca, a deschide. (~ gura.) 13. a cr─âpa, a se deschide, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 14. a plasa, a vinde, (reg.) a petrece, (├«nv., ├«n Transilv.) a cheltui. (A ~ o marf─â.) 15. a rupe, a strica. (A ~ logodna.) 16. (JUR.) a anula, a rezilia. (A ~ un contract.)
DESFACERE s. 1. desp─âturire, dezdoire. (~ unei coli de h├«rtie.) 2. desf─â╚Öurare. (~ unui fir de pe scul.) 3. deschidere. (~ plicului ╚Öi citirea scrisorii.) 4. dezlegare. (~ unui pachet.) 5. desprindere, eliberare, liberare, sc─âpare, (├«nv. ╚Öi pop.) slobozire. (~ din str├«nsoare.) 6. desprindere, deta╚Öare, dezlipire. (~ din locul unde era lipit, prins.) 7. desprindere, scoatere. (~ unei sc├«nduri de la gard.) 8. descompunere, desp─âr╚Ťire, divizare, frac╚Ťionare, ├«mp─âr╚Ťire, scindare, separare, (rar) dezalc─âtuire. (~ ├«n particule a unui corp dezintegrat.) 9. cr─âpare, deschidere, despicare, plesnire. (~ bobocilor de floare.) 10. plasare, vindere, v├«nzare, (├«nv.) debit. (~ unei m─ârfi.) 11. rupere, stricare. (~ logodnei.) 12. (JUR.) anulare, reziliere. (~ unui contract.)
desf├ícere-transp├│rt s. f. Activitate comercial─â de v├ónzare ╚Öi transport ÔŚŐ ÔÇ×├Än sectorul desfaceri-transporturi ÔÇô total 93 de lucr─âtori auxiliari, din care: 5 primitori-distribuitori, 9 conduc─âtori auto, 2 l─âc─âtu╚Öi-garaj, 3 motostivuitori, 8 lucr─âtori pentru reparat mijloacele de transport intern, 6 primitori-distribuitori cu gestiune de produse finite, 20 de sortatori, 38 de manipulan╚Ťi pentru ├«nc─ârc─âri-desc─ârc─âri.ÔÇŁ Sc. 27 VII 77 p. 1 (din desfacere + transport)

Desfacere dex online | sinonim

Desfacere definitie

Intrare: desface
desface verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: desfacere
desfacere substantiv feminin