Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru desf─âcut

desf├íce [At: CORESI, EV. 8 / V: (├«vp) dis~ / Pzi: ~f├íc / E: ml disfacere] 1 vt (C.i. ac╚Ťiuni efectuate; adesea ├«n leg─âtur─â cu a face) A face s─â revin─â la starea anterioar─â. 2 vt A deznoda o leg─âtur─â, un nod, un lan╚Ť etc. 3 vt (C.i. lan╚Ťuri, cheutori, ├«nchiz─âtori etc. sau, pex, obiecte de ├«mbr─âc─âminte prev─âzute cu nasturi) A descheia. 4 vt (Fam; c.i. p─ârul ├«mpletit, aranjat) A l─âsa ├«n voie Si: a despleti. 5 vt (C.i. obiecte ├«mp─âturite, ├«ndoite, str├ónse) A desp─âturi. 6 vt (Reg; ├«e) A ~ patul A preg─âti patul pentru dormit. 7 vt A descompune un ├«ntreg ├«n p─âr╚Ťile componente. 8 vr (Chm; ├«nv) A se dizolva. 9 vr (Glg) A se a╚Öeza ├«ntr-o anumit─â ordine. 10 vt (C.i. un contract, o ├«nvoial─â, o c─âs─âtorie) A face s─â nu mai fie valabil Si: anula. 11 vt (C. e. omul) A dezlega de un angajament, de o promisiune etc. 12 vt (C.i. st├óna) A face s─â ├«nceteze activitatea proprietarilor de oi. 13 vt (Pop; c.i. oile) A face s─â revin─â la proprietar dup─â ├«ncetarea activit─â╚Ťii st├ónei. 14 vi (├Ävp; ├«n supersti╚Ťii ╚Öi practicile biserice╚Öti) A dezlega de vr─âji, farmece. 15 vt A scoate pe cineva de sub efectul unui farmec, al unei vr─âji etc. Si: a dezlega. 16 vt A deplasa dintr-un loc ├«n altul. 17-18 vtr A (se) desprinde din locul sau din leg─âtura ├«n care este fixat, prins. 19 vt A deschide un obiect, dezleg├óndu-l, t─âindu-l, ridic├óndu-i capacul. 20 vt (C.i. p─âr╚Ťi ale corpului vie╚Ťuitoarelor) A diseca. 21 vt (Reg; ├«e) A i se ~ capul cuiva A avea dureri mari de cap. 22 vr (Pop; d. ╚Ťes─âturi, bl─ânuri) A se destr─âma. 23-24 vtr (D. u╚Öi, ferestre) A (se) deschide (pentru a permite accesul). 25 vt (Prc) A descuia un lac─ât, o ├«ncuietoare etc. 26 vt (Fam) A deschide o carte la o anumit─â pagin─â. 27 vr (D. flori) A se deschide. 28 vr (Pan; Mun; Olt; d. fiin╚Ťe) A se dezvolta. 29 vt (├Ävp; c.i. ╚Ötiule╚Ťii de porumb) A dep─ânu╚Öa. 30 vt (Pop; c.i. boabele de fasole) A dezghioca din p─âstaie. 31-32 vt (Fam; c.i. anumite fructe) A descoji (╚Öi a ├«mp─âr╚Ťi ├«n felii). 33-34 vtr (├Änv; d. ├«nveli╚Öuri dure) A (se) sparge. 35 vr (Mtp; d. cer, p─âm├ónt, ap─â) A se deschide. 36 vr (D. oameni) A se desprinde (dintr-o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare, ├«ncle╚Ötare, lupt─â etc.). 37 vr (D. oameni) A ie╚Öi dintr-un grup, o mul╚Ťime Si: a ├«ndep─ârta. 38 vr (D. oameni) A se ├«nstr─âina suflete╚Öte. 39 vr (D. oameni) A rupe leg─âturile cu cineva Si: a se desp─âr╚Ťi. 40 vr (Pex) A se debarasa de cineva. 41 vt (Fig) A elibera. 42 vt (C.i. un animal legat) A dezlega. 43 vt (C.i. un animal ├«nh─âmat) A desh─âma. 44-45 vtr (Rar) A(-╚Öi) avea originea, ob├ór╚Öia. 46 vr (D. c─âi de acces) A-╚Öi avea originea, ├«nceputul. 47 vr (Pex) A porni dintr-un ├«ntreg ├«n dou─â sau mai multe direc╚Ťii. 48-49 vtr A (se) ├«ntinde pe toat─â lungimea sau suprafa╚Ťa Si: a (se) desf─â╚Öura. 50 vr (D. priveli╚Öti, locuri din natur─â, ╚Ťinuturi) A se ├«nf─â╚Ťi╚Öa vederii Si: a se ├«ntinde. 51 vr (D. grupuri organizate) A se ├«mpr─â╚Ötia lu├ónd direc╚Ťii diferite Si: a se risipi. 52 vr (Pex) A se desfiin╚Ťa. 53 vr (D. nori, negur─â) A se ├«mpr─â╚Ötia. 54 vr (Fig) A ie╚Öi la iveal─â din ├«ntregul ├«n care se afl─â Si: a (se) contura, a (se) deosebi, a (se) desprinde. 55 vr (Olt; Mun; d. oameni) A se dezmetici. 56 vr (├Äe) A se ~ din somn A se trezi. 57 vr (Reg) A se descurca. 58 vt (├Änv; f╚Öa) A l─âmuri. 59 vt (├Ävr) A dezv─âlui. 60 vt (C.i. p─âr╚Ťi ale corpului) A face s─â nu mai fie ├«mpreunat, str├óns. 61 vt (Pex) A ├«ntinde dep─ârt├ónd unul de altul Si: a deschide. 62 vr (Fam; ├«e) A-╚Öi ~ pieptul A se ├«nfoia. 63 vt (C. e. gura) A ├«ndep─ârta buzele sau f─âlcile una de alta (pentru a vorbi, a r├óde, a m├ónca). 64 vt (C.i. pleoapele) A se ridica descoperind ochiul. 65 vt (C.i. bunuri materiale) A vinde. 66-67 vtr A (se) debarasa de un bun material prin lichidare, concesionare etc. 68 vt A expune spre v├ónzare Si: a etala. 69 vt (├Änv; c.i. o poli╚Ť─â, un cont) A lichida. 70 vt (├Ärg; c. e. omul) A dezlega de o datorie. 71-72 vtr (├Änv) A (se) achita.
desf─âc├║t2, ~─â a [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«vp) dis~ / Pl: ~u╚Ťi, ~e / E: desface] 1 Care a fost f─âcut s─â revin─â la starea anterioar─â. 2 Deznodat2. 3 (D. nasturi, cheutori) Descheiat2. 4 (D. p─âr ├«mpletit, aranjat) Despletit2. 5 (D. obiecte ├«ndoite, ├«mp─âturite, str├ónse) Desp─âturit2. 6 (D. pat) Care este preg─âtit pentru dormit. 7 (Pex; d. a╚Öternut) Deranjat2. 8 (D. un ├«ntreg) Descompus ├«n p─âr╚Ťile sale componente. 9 (Chm; ├«nv) Dizolvat2. 10 (Glg) A╚Öezat ├«ntr-o anumit─â ordine. 11 (D. un contract, un angajament) Care nu mai este valabil. 12 (D. om) Dezlegat de un angajament, de o promisiune etc. 13 (Pop; d. st├ón─â) Care ╚Öi-a ├«ncetat activitatea. 14 (Pop; d. oi) Care au revenit la proprietar, dup─â ├«ncetarea activit─â╚Ťii st├ónii. 15 (├Ävp; ├«n practicile bazate pe supersti╚Ťii) Care este scos de sub efectul unui blestem, farmec, vr─âji etc. 16 Care este deplasat ├«n alt loc. 17 Care este desprins, rupt, scos din locul ├«n care este fixat sau prins. 18 (D. un obiect) Care este deschis prin t─âiere, despicare, ridicarea capacului etc. 19 (D. fiin╚Ťe) Disecat. 20 (Pop; d. ╚Ťes─âturi) Destr─âmat. 21 (D. u╚Öi, ferestre) Deschis (pentru a permite accesul). 22 (Prc; d. ├«ncuietori, lac─âte) Descuiat2. 23 (Fam; d. c─âr╚Ťi) Deschis la o anumit─â pagin─â. 24 (D. flori) Deschis. 25 (Mun; Olt; d. fiin╚Ťe) Dezvoltat2 (frumos). 26 (├Ävr; d. persoane) Care este sincer. 27 (Pop; d. ╚Ötiule╚Ťii de porumb) Dep─ânu╚Öat. 28 (D. boabele de fasole) Dezghiocat din p─âstaie. 29-30 (Fam; d. anumite fructe) Descojit (╚Öi ├«mp─âr╚Ťit ├«n felii). 31 (├Änv; d. ├«nveli╚Öuri dure) Spart. 32 (Mtp; d. p─âm├ónt, cer, ap─â) Despicat2. 33 (D. oameni) Desprins, dintr-o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare, lupt─â, ├«ncle╚Ötare). 34 (D. oameni) Care a ie╚Öit dintr-un grup, o mul╚Ťime etc. 35 (Rar; d. oameni) Care este ├«nstr─âinat suflete╚Öte. 36 (Rar; d. oameni) Care a rupt leg─âturile. 37 (Pex) Care s-a debarasat de cineva. 38 (Fig) Eliberat2. 39 (D. un animal legat) Dezlegat2. 40 (D. un animal ├«nh─âmat) Desh─âmat. 41 (Rar) Care ├«╚Öi are originea ├«n... 42 (D. c─âi de acces, ape curg─âtoare) Care ├«ncepe din... 43 (D. c─âi de acces, ape curg─âtoare) Care pornesc dintr-un ├«ntreg ├«n dou─â sau mai multe direc╚Ťii. 44 Care se ├«ntinde pe toat─â lungimea sau suprafa╚Ťa Si: desf─â╚Öurat. 45 (D. priveli╚Öti din natur─â) ├Änf─â╚Ťi╚Öat ├«naintea ochilor. 46 (├Ävr; d. grupuri organizate) Care este risipit ├«n mai multe direc╚Ťii. 47 (Pex) Desfiin╚Ťat2. 48 (D. nori, negur─â) Risipit. 49 (Fig) Ie╚Öit la iveal─â din ├«ntregul ├«n care se afl─â Si: conturat, deslu╚Öit, desprins. 50 (Olt; Mun; d. oameni) Dezmeticit. 51 (Reg; ├«e) ~ din somn Trezit din somn. 52 (Reg) Care se descurc─â. 53 (├Änv) L─âmurit2. 54 (├Änv) Rezolvat2. 55 (├Ävr) Ar─âtat2. 56 (D. p─âr╚Ťi ale corpului) Care nu mai este ├«mpreunat sau str├óns. 57 (D. gur─â) Care are buzele sau f─âlcile dep─ârtate unele de altele (pentru a vorbi, a r├óde, a m├ónca). 58 (D. pleoape) Ridicate pentru a descoperi ochiul. 59 (Fam; ├«e) Cu pieptul ~ Curajos. 60 (D. m─ârfuri, bunuri materiale) V├óndut. 61 (D. un material) De care s-a debarasat prin concesionare, lichidare. 62 Expus spre v├ónzare Si: etalat. 63 (├Änv; d. o poli╚Ť─â, un cont etc.) Achitat2. 64 (├Ärg; d. oameni) Achitat de o datorie.
desf─âc├║t1 sn [At: I. IONESCU, C. 163/16 / V: (├«vp) dis~ / E: desface] 1-6 Desfacere (1-6). 7 (├Änv) Topire. 8 (Chm; ├«nv) Dizolvare. 9-25 Desfacere (9-25). 26 (├Ävp) Dep─ânu╚Öare. 27-36 Desfacere (27-36). 37 (Fig) Eliberare. 38 Desfacere (38). 39 Desh─âmare. 40-43 Desfacere (40-43). 44 Desfiin╚Ťare. 45 Desfacere (45). 46 Conturare. 47 (Mun; Olt) Dezmeticire. 48 (Reg) Descurcare. 49 (├Änv) L─âmurire. 50 (├Ävr) Dezv─âluire. 51-58 Desfacere (51-58). 59 (Mat; ├«nv) Rezolvare.
DESF├üCE, desf├íc, vb. III. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) descompune ├«n p─âr╚Ťile componente. ÔÖŽ Tranz. A face ca ceva efectuat s─â revin─â la starea anterioar─â. ÔÖŽ Tranz. A anula o ├«nvoial─â, un contract etc. 2. Tranz. ╚Öi refl. A (se) desprinde din locul sau din leg─âtura ├«n care este prins, fixat. 3. Refl. ╚Öi tranz. A (se) desp─âr╚Ťi, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezleg├óndu-l, t─âindu-l, ridic├óndu-i capacul etc. ÔÖŽ A desf─â╚Öura, deschiz├ónd, ├«ntinz├ónd, r─âsfir├ónd; a desp─âturi. ÔŚŐ Expr. A desface patul = a preg─âti patul pentru dormit. ÔÖŽ Refl. (Despre flori) A-╚Öi deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin v├ónzare. 6. Intranz. (├Än supersti╚Ťii; construit cu dativul persoanei) A ├«nl─âtura vraja sau farmecul f─âcute asupra cuiva. ÔÇô Pref. des- + face.
DESF─éC├ÜT1 s. n. Desfacere. ÔÇô V. desface.
DESF─éC├ÜT2, -─é, desf─âcu╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre obiecte form├ónd un tot) Descompus, desprins (├«n buc─â╚Ťi); r─âsfirat, ├«mpr─â╚Ötiat, demontat. 2. (Jur.) Anulat. 3. (Despre haine) Descheiat, dezlegat. ÔÖŽ (Despre scrisori, pachete etc.) Deschis. ÔÇô V. desface.
DESF├üCE, desf├íc, vb. III. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) descompune ├«n p─âr╚Ťile componente. ÔÖŽ Tranz. A face ca ceva efectuat s─â revin─â la starea anterioar─â. ÔÖŽ Tranz. A anula o ├«nvoial─â, un contract etc. 2. Tranz. ╚Öi refl. A (se) desprinde din locul sau din leg─âtura ├«n care este prins, fixat. 3. Refl. ╚Öi tranz. A (se) desp─âr╚Ťi, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezleg├óndu-l, t─âindu-l, ridic├óndu-i capacul etc. ÔÖŽ A desf─â╚Öura, deschiz├ónd, ├«ntinz├ónd, r─âsfir├ónd; a desp─âturi. ÔŚŐ Expr. A desface patul = a preg─âti patul pentru dormit. ÔÖŽ Refl. (Despre flori) A-╚Öi deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin v├ónzare. 6. Intranz. (├Än supersti╚Ťii; construit cu dativul persoanei) A ├«nl─âtura vraja sau farmecul care apas─â asupra cuiva. ÔÇô Din lat. dis-facere.
DESF─éC├ÜT1 s. n. Desfacere. ÔÇô V. desface.
DESF─éC├ÜT2, -─é, desf─âcu╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre obiecte form├ónd un tot) Descompus, desprins (├«n buc─â╚Ťi); r─âsfirat, ├«mpr─â╚Ötiat, demontat. 2. (Jur.) Anulat. 3. (Despre haine) Descheiat, dezlegat. ÔÖŽ (Despre scrisori, pachete etc.) Deschis. ÔÇô V. desface.
DESF├üCE, desf├íc, vb. III. 1. Tranz. (Adesea ├«n corela╚Ťie cu a face) A descompune un ├«ntreg ├«n p─âr╚Ťile din care e alc─âtuit. Am desf─âcut firul de l├«n─â ├«n dou─â. ÔŚŐ Refl. De-atunci negura etern─â se desface ├«n f─â╚Öii. EMINESCU, O. I 132. ÔÖŽ A face ca ceva efectuat s─â revin─â la starea anterioar─â. Omul singur ceea ce-╚Öi face, niminea nu i-l poate desface. PANN, P. V. III 120. ÔŚŐ Refl. Sc├«rba lui acuma c─â ╚Öi-au pierdut odorul inimii sale!... ├Äns─â lucrul f─âcut nu s-au putut desface. SBIERA, P. 90. ÔŚŐ Absol. D─ânil─â face, D─ânil─â trebuie s─â desfac─â. CREANG─é, P. 46. ÔÖŽ (Cu privire la ├«nvoieli scrise sau verbale) A anula, a strica. A desf─âcut logodna. Ôľş V─âz├«ndu-╚Öi bordeiul schimbat ├«ntr-o c─âsu╚Ť─â ar─âtoas─â, a desf─âcut contractul de ├«nchiriere. REBREANU, I. 83. 2. Tranz. A desprinde din locul unde este fixat sau din leg─âtura cu care este prins, legat sau ├«nnodat. Podarul desface lan╚Ťul, ╚Öi peste c├«teva clipe corabia ├«ncepe s─â pluteasc─â. BOGZA, C. O. 290. ÔŚŐ Refl. Iar din umbra de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele sp├«nzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. (Fig.) Valea era cufundat─â ├«n ├«ntuneric, numai fruntea ple╚Öuv─â a Ceahl─âului, luminat─â, se desf─âcea alb─â din umbra nop╚Ťii. RUSSO, O. 115. 3. Refl. (Despre oameni) A se desp─âr╚Ťi de cineva sau de ceva, a se l─âsa de cineva sau de ceva. Se g─âsea tot a╚Öa de singur ├«ntre str─âini, cum singur ╚Öi orfan fusese ├«n toat─â copil─âria. Numai Triglea ╚Öi baba lui avuseser─â mil─â de el. Acum se desf─âcuse ╚Öi de ei. SADOVEANU, M. C. 54. C├«nd ai plecat la Paris, te-ai desf─âcut de toate. ALECSANDRI, T. 1722. ╚śi de lume ╚Öi de toate ├Ämpreun─â ne-am desface. ALEXANDRESCU, M. 55. ÔŚŐ Refl. reciproc. S─â ne desfacem de f─ârt─â╚Ťie. SBIERA, P. 184. ÔŚŐ Tranz. Scobori, doamne, pe p─âm├«nt, De vezi lumea ce-a f─âcut: Desf─âcut-a doi dr─âgu╚Ťi. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 176. 4. Tranz. A deschide un obiect (dezleg├«ndu-l, t─âindu-l, ridic├«nd capacul etc.). Cu╚Ťitul de desf─âcut cutii de conserve. C. PETRESCU, ├Ä. I 3. De pe piept c─âma╚Öa vesel ea-╚Öi desface. CO╚śBUC, P. I 250. ÔŚŐ Refl. Se desfac u╚Öile. ISAC, O. 119. S─â se desfac─â s─âcriul. CREANG─é, P. 323. ÔÖŽ A desf─â╚Öura (deschiz├«nd, r─âsfir├«nd, ├«ntinz├«nd), a desp─âturi. ├Äntinse subt picioare un ziar ╚Öi peste obraz desf─âcu altul. C. PETRESCU, ├Ä. II 199. Zi cu zi... [ziaristul] ├«╚Öi desface foaia ╚Öi-o arunc─â v├«nturilor. ANGHEL, PR. 103. Mi-oi desface de-aur p─ârul, S─â-╚Ťi astup cu d├«nsul gura. EMINESCU, O. I 55. L─âpu╚Öneanul posomor├«ndu-se, desf─âcu bra╚Ťele. NEGRUZZI, S. I 146. ÔŚŐ Fig. Las inima comoara s─â-╚Öi desfac─â. GOGA, C. P. 6. ÔŚŐ Refl. (Poetic) Valea S─âlanelor se desface singur─â pe o lungime de c├«╚Ťiva kilometri. SADOVEANU, V. F. 107. ÔŚŐ Expr. (Regional) A desface patul = a preg─âti patul pentru dormit. ÔÖŽ Fig. (Cu privire la idei, teorii, teze) A ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a prezenta, a expune. ├Änviorat, se ridic─â deodat─â ├«n picioare gata s─â ├«nceap─â a-╚Öi desface teoriile lui favorite. BART, E. 179. 5. Tranz. A vinde; a lichida prin v├«nzare. Cur├«nd am ├«nchis casa de la Ci╚Ömeaua Ro╚Öie ╚Öi m-am mutat ├«n M├«ntuleasa; cai, tr─âsuri, c├«ini de pre╚Ť, am desf─âcut tot. M. I. CARAGIALE, C. 92. ├Äi spuse toat─â istoria: cum a sc─âp─âtat Racli╚Ö, cum ├«╚Öi desface ultima r─âm─â╚Öi╚Ť─â din avere. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 72. Duce... nou─â cai de ham. Cu patru dintr-├«n╚Öii a plecat la Constantinopole. Acolea i-a desf─âcut, i-a schimbat, a f─âcut ce a putut. I. IONESCU, D. 219. ÔŚŐ Fig. Acea tainic─â sim╚Ťire, care doarme-n a ta harf─â, ├Än cuplete de teatru s-o desfaci ca pe o marf─â? EMINESCU, O. I 137. 6. Intranz. (├Än supersti╚Ťii; de obicei cu o determinare la dativ) A nimici vraja sau farmecul care apas─â asupra cuiva. Dac─â e legat prin vr─âji, vom g─âsi o femeie b─âtr├«n─â s─â-i desfac─â. SADOVEANU, D. P. 30. S─â cosesc pelin ╚Öi iarb─â, S─â dau m├«ndrii s─â-mi desfac─â. ╚śEZ. VII 86. ÔŚŐ (Uneori cu a doua determinare, introdus─â prin prep. ┬źde┬╗ ╚Öi ar─ât├«nd natura vr─âjii) Desf─â (cut─âruia) De orice r─âu. TEODORESCU, P. P. 365. ÔŚŐ Tranz. (Complementul indic─â vraja sau farmecul) Na, cioar─â, un leu b─âtut, S─â-mi desfaci ce mi-ai f─âcut. MARIAN, O. II 32. S-o g─âsi cineva care s─â desfac─â f─âcutul locului aceluia. ISPIRESCU, L. 101.
DESF─éC├ÜT1 s. n. (Prin confuzie cu desf─âcat). Scoaterea boabelor de pe ╚Ötiule╚Ťii de porumb; cur─â╚Ťirea ╚Ötiule╚Ťilor de p─ânu╚Öi. P─âpu╚Öoii usca╚Ťi se odihnesc ├«n glugi pe lanuri; vine vremea desf─âcutului. SEVASTOS, N. 3. V─â spun o dr─âgu╚Ť─â de poveste, cum o auzii la desf─âcutu de cucuruz. RETEGANUL, P. I 11.
DESF─éC├ÜT2, -─é, desf─âcu╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre obiecte form├«nd un tot) Descompus, desprins, destr─âmat, r─âsfirat, ├«mpr─â╚Ötiat; demontat. Bicicleta a stat o s─âpt─âm├«n─â desf─âcut─â. Ôľş Ea-ntr-un suflet vine Cu p─ârul desf─âcut La mine. TOP├ÄRCEANU, B. 34. 2. (Jur.; despre ├«nvoieli scrise sau verbale) Anulat. Tribunalul a declarat c─âs─âtoria desf─âcut─â. 3. (Despre haine) Descheiat, dezlegat. Cu fidarul desf─âcut. ÔÖŽ (Despre o scrisoare,un pachet, un lac─ât etc.) Deschis. O scrisoare desf─âcut─â. 4. V├«ndut. Marf─â desf─âcut─â.
desf├íce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desf├íc, 1 pl. desf├ícem, 2 pl. desf├íce╚Ťi; imper. 2 sg. desfß║», neg. nu desf├íce; part. desf─âc├║t
desf─âc├║t s. n.
desf├íce vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desf├íc, 1 pl. desf├ícem, 2 pl. desf├íce╚Ťi; imper. 2 sg. desf─â, neg. nu desf├íce; part. desf─âc├║t
desf─âc├║t s. n.
DESFÁCE vb. 1. a despături, a dezdoi, (înv.) a răspica. (A ~ șervetul sau o foaie împăturită.) 2. v. desfășura. 3. v. deschide. 4. v. dezlega. 5. v. despleti. 6. a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din strânsoare.) 7. v. desprinde. 8. v. dezlipi. 9. v. scoate. 10. v. descompune. 11. a desfășura, a întinde, a răsfira. (Pasărea își ~ aripile.) 12. a căsca, a deschide. (~ gura.) 13. a crăpa, a se deschide, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 14. v. vinde. 15. v. rupe. 16. v. rezilia.
DESF─éC├ÜT adj. 1. desp─âturit, dezdoit. (Un ╚Öervet ~.) 2. v. desf─â╚Öurat. 3. v. deschis. 4. v. dezlegat. 5. v. despletit. 6. v. dezlipit. 7. demontat. (O pies─â ~.) 8. destr─âmat, de╚Öirat. (O ╚Ťes─âtur─â ~.) 9. desf─â╚Öurat, ├«ntins, r─âsfirat. (Cu aripile ~.) 10. v. dep─ârtat. 11. cr─âpat, deschis, plesnit. (Boboc, mugur ~.) 12. v. reziliat.
A (se) desface Ôëá a (se) face, a (se) str├ónge
desf├íce (desf├íc, desf─âc├║t), vb. ÔÇô 1. A dezlega. ÔÇô 2. A descompune. ÔÇô 3. A suprima, a elimina. ÔÇô 4. A da drumul, a slobozi. ÔÇô 5. A dezghioca, a desf─âca. ÔÇô 6. A vinde, a lichida. ÔÇô 7. (Refl.) A se deschide, a se cr─âpa, a se f─âr├«ma. ÔÇô Mr. disfac, disfea╚Ťire. Lat. d─şsfac─Ľre (Candrea-Dens., 538; Candrea); sau, mai probabil, de la facere, cu pref. des-; cf. it. disfare (calabr. disfaciri), prov. defar, fr. d├ęfaire, sp. deshacer, port. desfazer. ÔÇô Der. desf─âcut, s. n. (farmec sau desc├«ntec care are drept scop anihilarea influen╚Ťei nefaste a altui desc├«ntec potrivnic); desf─âc─âtur─â, s. f. (verig─â, farmec).
A DESF├üCE desf├íc 1. tranz. 1) A face s─â se desfac─â. 2) (contracte, tranzac╚Ťii) A declara nul, f─âr─â efect. 3) (obiecte ├«nchise) A face s─â aib─â o deschiz─âtur─â, ├«nl─âtur├ónd piesa corespunz─âtoare. ~ un plic. ~ un pachet. 4) (obiecte str├ónse, ├«mp─âturite) A desf─â╚Öura ├«ntinz├ónd; a desp─âturi. 5) (m─ârfuri) A transmite ├«n proprietate unui achizitor ├«n schimbul unei sume de bani; a vinde. 2. intranz. (├«n supersti╚Ťii) A ├«nl─âtura prin desc├óntece efectul vr─âjilor. /<lat. disfacere
A SE DESFÁCE pers. 3 se desfáce intranz. 1) A se separa în elementele constitutive; a se descompune; a se dezagrega; a se disocia; a se dezasambla. 2) A se desprinde din locul sau din legătura în care a fost prins. Nodul s-a desfăcut. 3) (despre flori, boboci) A-și răsfira petalele; a se deschide; a se desfoia. /<lat. disfacere
desface v. 1. a strica ce a fost f─âcut, a deslega: a desface nodul; 2. a cur─â╚Ťa: a desface porumbul, fasolea; 3. a (se) ├«ntredeschide: floarea se desface; 4. a scoate tecile (la fasole), cojile (la nuci), p─ânu╚Öile (la porumb); 5. a se sc─âpa prin v├ónzare: marfa sÔÇÖa desf─âcut; 6. a pl─âti: a desface o datorie; 7. a desfiin╚Ťa: a desface o c─âs─âtorie, un contract; 8. a sparge o vraj─â; 9. a se desprinde: luntrea se desface de mal EM. [Pentru sensul 4 se zice ├«n Mold. ╚Öi desf─âcare (aplicat ├«n special porumbului), form─â paralel─â cu desfacere (cf. n─âscare: na╚Ötere, v├ónzare: vindere)].
1) desf├íc, -f─âc├║t, a -f├íce v. tr. (d. fac). Stric, dezleg ce─şa ce e f─âcut or─ş str├«ns: a desface un nod, un pachet.Descojesc, dezgh─şoc: a desface (a desf─âcea) popu╚Öo─ş, fasole. Fig. Disolv, desfiin╚Ťez, risipesc: a desface o c─âs─âtorie, un contract, ni╚Öte farmece. Rezolv, dezleg: a desface o problem─â. V├«nd toat─â marfa: am desf─âcut oalele. V. refl. M─â deschid: floarea se desface (V. r─âsfac). M─â desprind: foile din pl─âcinte se desfac. ├Äm─ş lichidez marfa: mÔÇÖam desf─âcut de bl─ân─ârie.
DESFACE vb. 1. a desp─âturi, a dezdoi, (├«nv.) a r─âspica. (A ~ ╚Öervetul sau o foaie ├«mp─âturit─â.) 2. a (se) desf─â╚Öura, (pop.) a (se) desfira, (reg.) a (se) dezveli. (A ~ un fir de pe scul.) 3. a deschide. (~ repede plicul ╚Öi cite╚Öte scrisoarea.) 4. a (se) dezlega. (A ~ un pachet.) 5. a despleti. (├Ä╚Öi ~ cozile.) 6. a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (├«nv. ╚Öi pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din str├«nsoare.) 7. a (se) desprinde. (Se prind de m├«ini si se ~.) 8. a (se) desprinde, a (se) dezlipi. (S-a ~ din locul unde era lipit.) 9. a desprinde, a scoate. (A ~ o sc├«ndur─â de la gard.) 10. a (se) descompune, a (se) desp─âr╚Ťi, a (se) divide, a (se) frac╚Ťiona, a (se) ├«mp─âr╚Ťi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalc─âtui. (Produsul dezintegr─ârii se ~.) 11. a desf─â╚Öura, a ├«ntinde, a r─âsfira. (Pas─ârea ├«╚Öi ~ aripile.) 12. a c─âsca, a deschide. (~ gura.) 13. a cr─âpa, a se deschide, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 14. a plasa, a vinde, (reg.) a petrece, (├«nv., ├«n Transilv.) a cheltui. (A ~ o marf─â.) 15. a rupe, a strica. (A ~ logodna.) 16. (JUR.) a anula, a rezilia. (A ~ un contract.)
DESF─éCUT adj. 1. desp─âturit, dezdoit. (Un ╚Öervet ~.) 2. desf─â╚Öurat. (Un fir ~.) 3. deschis. (Scrisoare ~). 4. dezlegat. (Un pachet ~.) 5. despletit. (Cu p─ârul ~.) 6. desprins, dezlipit. (Un element ~ dintr-un ansamblu.) 7. demontat. (O pies─â ~.) 8. destr─âmat, de╚Öirat. (O ╚Ťes─âtur─â ~.) 9. desf─â╚Öurat, ├«ntins. (Cu aripile ~.) 10. dep─ârtat, r─â╚Öchirat. (Cu picioarele ~.) 11. cr─âpat, deschis, plesnit. (Boboc, mugur ~.) 12. (JUR.) anulat, reziliat. (Contract ~.)
desf─âcut la br─âcinari expr. care provoac─â (pe cineva) la o competi╚Ťie.

Desf─âcut dex online | sinonim

Desf─âcut definitie

Intrare: desface
desface verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: desf─âcut (adj.)
desf─âcut 1 adj. adjectiv
Intrare: desf─âcut (s.n.)
desf─âcut 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular