desertizare definitie

2 intrări

13 definiții pentru desertizare

desertiza vt [At: DN3 / Pzi: ~zéz / E: cf fr dessertir] 1 A scoate din montură o piatră prețioasă. 2 A desface elementele unui mecanism îmbinate prin sertizare.
desertizáre sf [At: DN3 / Pl: ~zắri / E: desertiza] 1 Scoatere a unei pietre prețioase dintr-o montură. 2 Operație de desfacere a elementelor unui mecanism îmbinate prin sertizare.
DESERTIZÁ, desertizez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din montură o piatră prețioasă. 2. A efectua o desertizare. – Cf. fr. dessertir.
DESERTIZÁRE, desertizări, s. f. Acțiunea de a desertiza și rezultatul ei. ♦ Operație de desfacere a elementelor unui mecanism îmbinate prin sertizare. – V. desertiza.
DESERTIZÁ, desertizez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din montură o piatră prețioasă. 2. A efectua o desertizare. – Cf. fr. dessertir.
DESERTIZÁRE, desertizări, s. f. Acțiunea de a desertiza și rezultatul ei. ♦ Operație de desfacere a elementelor unui mecanism îmbinate prin sertizare. – V. desertiza.
desertizá (a ~) vb., ind. prez. 3 desertizeáză
desertizáre s. f., g.-d. art. desertizắrii; pl. desertizắri
desertizá vb., ind. prez. 3 sg. desertizeáză
desertizáre s. f., g.-d. art. desertizării; pl. desertizări
DESERTIZÁ vb. I. tr. (Rar) A scoate din montură (o piatră prețioasă). [Cf. fr. dessertir, dessertissage].
DESERTIZÁRE s.f. Acțiunea de a desertiza. ♦ Operația de desfacere a două piese sertizate. [< desertiza].
DESERTIZÁ vb. tr. a desface două piese sertizate. ◊ a scoate din montură (o piatră prețioasă). (după fr. déssertir)

desertizare dex

Intrare: desertiza
desertiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: desertizare
desertizare substantiv feminin