desecare definitie

2 intrări

19 definiții pentru desecare

deseca vt [At: DN3 / Pzi: desec / E: de4 + seca cdp fr dessécher] 1 A elimina excesul de apă de pe suprafața terenurilor joase în vederea cultivării lor sau din motive sanitare profilactice. 2 A elimina apa din diferite materiale.
desecáre sf [At: LTR / Pl: ~cắri / E: deseca] (Agr) 1 Secare a surplusului de apă dintr-un teren umed pentru a-l face cultivabil sau apt pentru construcții Si: desecat1 (1). 2 (Min) Eliminare mecanică a apei din cărbune Si: desecat1 (2).
DESECÁ, deséc, vb. I. Tranz. 1. A elimina excesul de apă de la suprafața terenurilor joase în vederea cultivării lor sau din motive sanitare profilactice. 2. A elimina apa din diferite materiale. – Pref. de- + seca (după fr. dessécher).
DESECÁRE, desecări, s. f. Acțiunea de a deseca și rezultatul ei. ♦ Eliminare a surplusului de apă dintr-un teren umed pentru a-l face cultivabil sau apt pentru construcții. ♦ Operație de eliminare mecanică a apei din cărbune. – V. deseca.
DESECÁ, deséc, vb. I. Tranz. 1. A elimina excesul de apă de la suprafața terenurilor joase în vederea cultivării lor sau din motive sanitare profilactice. 2. A elimina apa din diferite materiale. – De4 + seca (după fr. dessécher).
DESECÁRE, desecări, s. f. Acțiunea de a deseca și rezultatul ei. ♦ Secare a surplusului de apă dintr-un teren umed pentru a-l face cultivabil sau apt pentru construcții. ♦ Operație de eliminare mecanică a apei din cărbune. – V. deseca.
DESECÁRE s. f. Operație de eliminare a prisosului de apă dintr-un teren umed, spre a-l face cultivabil sau apt pentru lucrări de construcții. ♦ (Minerit) Operație de eliminare mecanică a apei din cărbune.
desecá (a ~) (a elimina apa) vb., ind. prez. 3 deseácă; conj. prez. 3 să deséce
desecáre (eliminare a apei) s. f., g.-d. art. desecắrii; pl. desecắri
desecá (a elimina excesul de apă) vb., ind. prez. 1 sg. deséc, 3 sg. și pl. deseácă; conj. prez. 3 sg. și pl. deséce
desecáre s. f. → secare
DESECÁ vb. v. asana.
DESECÁRE s. v. asanare.
DESECÁ vb. I. tr. (Tehn.) A îndepărta prisosul de apă de pe solurile umede; a seca. ♦ A elimina apa din diferite materiale. [P.i. deséc, 3,6 -seácă. / < de- + seca, după fr. dessécher].
DESECÁRE s.f. Acțiunea de a deseca și rezultatul ei. [< deseca].
DESECÁ vb. tr. 1. a îndepărta excesul de apă de pe solurile umede; a seca. 2. a elimina apa din diferite materiale. (după fr. dessécher)
A DESECÁ deséc tranz. 1) (terenuri mlăștinoase) A lipsi de surplusul de apă (în vederea valorificării sau în scopuri sanitare); a face sec. 2) (materiale) A lipsi (complet sau parțial) de apă; a deshidrata. /de + a seca
DESECA vb. a asana, a seca, (rar) a aseca, a scurge. (A ~ toate bălțile din zonă.)
DESECARE s. asanare, secare, (rar) asecare. (~ unor terenuri băltoase.)

desecare dex

Intrare: deseca
deseca verb grupa I conjugarea I
Intrare: desecare
desecare substantiv feminin