Definiția cu ID-ul 905874:
DESCĂTUȘÁ, descătușez,
vb. I.
Tranz. A elibera (pe cineva) din lanțuri sau din cătușe. ♦
Fig. A elibera dintr-o constrîngere, dintr-o apăsare, din robie. Izgonirea exploatatorilor și cucerirea puterii au descătușat uriașele forțe creatoare ale poporului. SCÎNTEIA, 1952,
nr. 2431. ◊
Refl. Popoarele se descătușează din robia imperialistă.
Descătușa dex online | sinonim
Descătușa definitie