Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru descre╚Ťire

descre╚Ť├ş [At: LB / Pzi: ~╚Ť├ęsc / E: des- + (├«n)cre╚Ťi] 1-2 vtr (D. un lucru cre╚Ť, ├«ncre╚Ťit sau zb├órcit; spc d. o ╚Ťes─âtur─â, o hain─â sau d. piele) A (se) netezi. 3-4 vtr (├Äe) A (i se) ~ fruntea (mai rar) fa╚Ťa (cuiva) A nu mai fi ├«ncruntat. 5-6 vtr (Fig; ├«ae) A (se) destinde. 7 vt (Fig; ├«e) A ~ spr├óncenele A lua un aer vesel. 8 vt A descoase un obiect ├«ncre╚Ťit. 9 vt (Rar) A desface un obiect legat cu ╚Önur.
descre╚Ť├şre sf [At: ZANNE, P. II 149 / Pl: ~ri / E: descre╚Ťi] 1 Netezire a unui obiect ├«ncre╚Ťit Si: descre╚Ťit1 (1), descre╚Ťitur─â (1). 2 (Fig; ╚Ö├«s ~a frun╚Ťii) Dispari╚Ťie a ├«ncrunt─ârii de pe fruntea cuiva Si: descre╚Ťit1 (2), descre╚Ťitur─â (2). 3 (Fig; ╚Ö├«s ~a spr├óncenelor) Atitudine vesel─â Si: descre╚Ťit1 (3), descre╚Ťitur─â (3). 4 Descoasere a unui obiect ├«ncre╚Ťit Si: descre╚Ťit1 (4), descre╚Ťitur─â (4). 5 (Rar) Desfacere a unui obiect legat cu ╚Önur Si: descre╚Ťit1 (5), descre╚Ťitur─â (5).
DESCRE╚Ü├Ź, descre╚Ťesc, vb. IV. Tranz. A netezi o ╚Ťes─âtur─â, o hain─â ├«ncre╚Ťit─â; a desface cre╚Ťurile. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A face s─â nu mai fie sau a nu mai fi ├«ncruntat; fig. a (se) destinde, a (se) ├«nsenina. ÔÖŽ (Rar) A deschide un obiect legat cu ╚Önur. ÔÇô Pref. des- + [├«n]cre╚Ťi.
DESCRE╚Ü├ŹRE, descre╚Ťiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) descre╚Ťi ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. descre╚Ťi.
DESCRE╚Ü├Ź, descre╚Ťesc, vb. IV. Tranz. A netezi o ╚Ťes─âtur─â, o hain─â ├«ncre╚Ťit─â; a desface cre╚Ťurile. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A face s─â nu mai fie sau a nu mai fi ├«ncruntat; fig. a (se) destinde, a (se) ├«nsenina. ÔÖŽ (Rar) A deschide un obiect legat cu ╚Önur. ÔÇô Des1-+ [├«n]cre╚Ťi.
DESCRE╚Ü├ŹRE, descre╚Ťiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) descre╚Ťi ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. descre╚Ťi.
DESCRE╚Ü├Ź, descre╚Ťesc, vb. IV. Tranz. A netezi o ╚Ťes─âtur─â, o hain─â ├«ncre╚Ťit─â; a desface cre╚Ťurile. ÔÖŽ A destinde, a face s─â nu mai fie ├«ncruntat; fig. (├«mpreun─â cu complementul: ┬źfa╚Ťa┬╗,┬źspr├«nceana┬╗, ┬źfruntea┬╗ etc.) a se ├«nsenina, a-╚Öi rec─âp─âta voio╚Öia, buna dispozi╚Ťie. Duca t─âcu, f─âr─â s─â-╚Öi descre╚Ťeasc─â spr├«nceana. SADOVEANU, Z. C. 101. S─â l─âs─âm ├«ns─â pe Zamfirescu s─â continuie ╚Öi s─â-i descre╚Ťim pu╚Ťin fruntea. MACEDONSKI, O. IV 53. ÔŚŐ Refl. Fe╚Ťele oamenilor se vor descre╚Ťi. CAMILAR, N. I 416. Ruset se descre╚Ťi, vesel. SADOVEANU, Z. C. 123. Eu cred c─â poporul are nevoie ╚Öi de petreceri, ca s─â i se descre╚Ťeasc─â fruntea. CAMIL PETRESCU, T. II 522. ÔÖŽ (Rar) A deschide un obiect legat cu un ╚Önur. Punga ╚Ö-o descre╚Ťe╚Öte. PANN, P. V. I 20.
DESCRE╚Ü├ŹRE, descre╚Ťiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) descre╚Ťi ╚Öi rezultatul ei.
descre╚Ť├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. descre╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. descre╚Ťe├í; conj. prez. 3 s─â descre╚Ťe├ísc─â
descre╚Ť├şre s. f., g.-d. art. descre╚Ť├şrii; pl. descre╚Ť├şri
descre╚Ť├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. descre╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. descre╚Ťe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. descre╚Ťe├ísc─â
descre╚Ť├şre s. f., g.-d. art. descre╚Ť├şrii; pl. descre╚Ť├şri
DESCRE╚Ü├Ź vb. (rar) a (se) descrunta. (Fruntea i s-a mai ~.)
A (se) descre╚Ťi Ôëá a (se) ├«ncre╚Ťi
A descre╚Ťi Ôëá a cuta, a ├«ncre╚Ťi
A DESCRE╚Ü├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se descre╚Ťeasc─â. /des- + a [├«n]cre╚Ťi
A SE DESCRE╚Ü├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) (despre p─âr) A deveni drept, f─âr─â c├órlion╚Ťi. 2) (despre ╚Ťes─âturi, piele, h├órtie etc.) A se ├«ntinde desf─âc├óndu-╚Öi ├«ncre╚Ťiturile. 3) (despre pielea omului) A deveni neted─â, f─âr─â zb├órcituri. 4) fig. A-╚Öi rec─âp─âta buna dispozi╚Ťie; a se ├«nsenina. /des- + a [├«n] cre╚Ťi
descre╚Ť├Č v. 1. a ╚Öterge cre╚Ťurile sau sb├órciturile; 2. fig. a ├«mbucura, a ├«nveseli.
descre╚Ť├ęsc v. tr. (d. cre╚Ť). Suprim. cre╚Ťorile, ├«ncre╚Ťiturile, zb├«rciturile. Fig. ├Änveselesc: l-am f─âcut s─â-╚Ö─ş descre╚Ťeasc─â fruntea. V. scap─âr ╚Öi ch─şondor├«╚Ö.
DESCREȚI vb. (rar) a (se) descrunta. (Fruntea i s-a mai ~.)

Descre╚Ťire dex online | sinonim

Descre╚Ťire definitie

Intrare: descre╚Ťi
descre╚Ťi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: descre╚Ťire
descre╚Ťire substantiv feminin