Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru descopertat

decoperta vt [At: DEX2 / V: desc~ / Pzi: ~t├ęz / E: des- + coperta] 1 A desface acoperi╚Öul unei construc╚Ťii. 2 (Spc) A dezveli un z─âc─âm├ónt (care se exploateaz─â la suprafa╚Ť─â).
descopertát, ~ă a vz decopertat2
DECOPERT├ü, decopertez, vb. I. Tranz. A desface acoperi╚Öul unei construc╚Ťii. ÔÖŽ Spec. A dezveli un z─âc─âm├ónt (care se exploateaz─â la suprafa╚Ť─â). [Var.: descopert├í vb. I] ÔÇô Pref. de- + coperta.
DECOPERT├üT, -─é, decoperta╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre construc╚Ťii) Care are acoperi╚Öul scos. 2. (Despre z─âc─âminte) Care a r─âmas descoperit. [Var.: descopert├ít, -─â adj.] ÔÇô V. decoperta.
DESCOPERTÁ vb. I v. decoperta.
DECOPERT├ü, decopertez, vb. I. Tranz. A desface acoperi╚Öul unei construc╚Ťii. ÔÖŽ Spec. A dezveli un z─âc─âm├ónt (care se exploateaz─â la suprafa╚Ť─â). [Var.: descopert├í vb. I] ÔÇô Des1- + coperta.
DESCOPERTÁ vb. I v. decoperta.
*decopertá (a ~) vb., ind. prez. 3 decoperteáză
decopert├í vb., ind. prez.1 sg. decopert├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. decoperte├íz─â
DESCOPERT├ü vb. I. tr. (Geol.) A supune opera╚Ťiei de descopertare. [< fr. d├ęcoperter, cf. it. discopertare].
DECOPERT├ü vb. tr. 1. a desface acoperi╚Öul unei construc╚Ťii. 2. a dezveli un z─âc─âm├ónt (la suprafa╚Ť─â), ├«ndep─ârt├ónd rocile sterile. ÔŚŐ a ├«ndep─ârta partea superioar─â a solului, ├«n vederea execut─ârii unor lucr─âri de fundare sau nivelare. (dup─â it. discopertare)
A DECOPERT├ü ~├ęz tranz. 1) (case, cl─âdiri etc.) A lipsi de acoperi╚Ö. 2) (z─âc─âminte minerale) A dezveli pentru a fi exploatat la suprafa╚Ť─â. /des- + a coperta.
decopert├í vb. I (constr.) A desface un element acoperitor dintr-o construc╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×├Än partea de bloc care va fi consolidat─â, se decoperteaz─â grinzile.ÔÇŁ I.B. 8 IV 77 p. 2 (din des- + coperta; DEX-S)

Descopertat dex online | sinonim

Descopertat definitie

Intrare: decoperta
decoperta verb grupa I conjugarea a II-a
descoperta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: descopertat
descopertat