Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

33 defini╚Ťii pentru descins

desc├şnde vi [At: HELIADE, O. I, 340 / Pzi: desc├şnd / E: fr descendre, lat descendere) 1 A se deplasa dintr-un punct superior ├«ntr-un punct cu altitudine inferioar─â. 2 (D. p─âs─âri) A se deplasa din cer spre p─âm├ónt sau spre linia orizontului Si: a cobor├«. 3 (Fig) A se ├«njosi. 4 (D. sunete) A descre╚Öte ├«n intensitate. 5-6 A sosi ╚Öi a se opri ├«ntr-un loc (╚Öi a r─âm├óne acolo pentru un timp). 7 A se stabili cu for╚Ťa pe un teritoriu Cf a coloniza, a cuceri. 8 A se trage dintr-o anumit─â familie. 9 A-╚Öi avea originea dintr-un anumit loc. 10 A proveni din anumi╚Ťi ├«nainta╚Öi. 11 (Pex) A fi continuatorul operei sau doctrinei unei persoane sau unui curent filozofic, literar, cultural, prelu├ónd ideile acestuia. 12 (D. organele for╚Ťei publice) A se deplasa la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau unei perchezi╚Ťii.
desc├şnge2 v vz descinde
desc├şnge1 vtr [At: VARLAAM, C. 432 / V: (pop) das~, deoc├ş~, daoc├ş-, ~st├ş~, de╚Öt├ş~, de╚Öch├şn~ / Pzi: desc├şng / E: ml discingere] 1-2 A (se) desface ╚Öi a ├«ndep─ârta un br├óu sau un alt obiect cu care este str├óns─â talia Si: (├«vr) a (se) descinga (1-2). 3-4 (├Änv) A(-╚Öi) pierde cinstea (sau rangul boieresc, libertatea) Si: (├«vr) a (se) descinga (3-4). 5-6 A(-╚Öi) ├«ndep─ârta armele prinse la cing─âtoare Si: a (se) dezarma, (├«vr) a (se) descinga (5-6).
desc├şns3 sn [At: MDA ms / E: descinge1] 1-3 Descindere (1-3).
desc├şns1 sn [At: MDA ms / Pl: (nob) ~uri / E: descinde] 1-2 Descindere (1-2). 3 (Fig) ├Änjosire. 4-12 Descindere (4-12)
desc├şns2, ~─â a [At: RESMERI╚Ü─é, D. / Pl: ~n╚Öi, ~e / E: descinde] 1 Care s-a deplasat dintr-un punct superior ├«ntr-un punct cu altitudine inferioar─â. 2-3 Care a sosit ╚Öi s-a oprit ├«ntr-un loc (╚Öi a r─âmas acolo pentru un timp). 4 Care se trage dintr-o familie. 5 Care ├«╚Öi are originea dintr-un anumit loc. 6 Care provine din anumi╚Ťi ├«nainta╚Öi. 7 (Pex) Care se revendic─â de la o anumit─â filia╚Ťie de idei.[1] modificat─â
desc├şns4, ~─â a [At: ANON. CAR. / Pl: ~n╚Öi, ~e / E: descinge1] 1 Care nu are br├óu sau alt obiect vestimentar care marcheaz─â talia. 2 (Pex) Care este ├«n ╚Ťinut─â neconform─â cu regulamentul militar. 3 Care ╚Öi-a pierdut gradul prin scoaterea centurii (╚Öi dezarmare).
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A-╚Öi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a cobor├«. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a fi cazat (la un hotel, la o gazd─â). 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa, a sosi la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau a unei perchezi╚Ťii. [Perf. s. descinsei, part. descins] ÔÇô Din lat. descendere, fr. descendre.
DESC├ŹNGE, desc├şng, vb. III. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) dezlega, a(-╚Öi) desface, a(-╚Öi) scoate cureaua, br├óul, cing─âtoarea. ÔŚŐ Refl. (Despre cing─âtoare) I s-a descins centura. [Perf. s. descinsei, part. descins] ÔÇô Lat. discingere.
DESC├ŹNS, -─é, descin╚Öi, -se, adj. Cu br├óul, cing─âtoarea sau cureaua dezlegat─â. ÔÇô V. descinge.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A-╚Öi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a cobor├«. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazd─â). 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa, a sosi la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau a unei perchezi╚Ťii. [Perf. s. descins├ęi, part. desc├şns] ÔÇô Din lat. descendere, fr. descendre.
DESC├ŹNGE, desc├şng, vb. III. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) dezlega, a(-╚Öi) desface, a(-╚Öi) scoate cureaua, br├óul, cing─âtoarea. ÔŚŐ Refl. (Despre cing─âtoare) I s-a descins centura. [Perf. s. descinsei, part. descins] ÔÇô Lat. discingere.
DESC├ŹNS, -─é, descin╚Öi, -se, adj. Cu br├óul, cing─âtoarea sau cureaua dezlegat─â. ÔÇô V. descinge.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A se trage din cineva, a-╚Öi avea originea. 2. A cobor├«, a se da jos. Ceata de amici... descinse din automobil ╚Öi ├«l urm─â. C. PETRESCU, C. V. 59. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazd─â). Tustrei au descins, ocolind pe peron, la biroul unde ├«i a╚Ötepta Vartolomeu Diaconu. C. PETRESCU, A. 312. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. descinsei, part. descins.
DESC├ŹNGE, desc├şng, vb. III. Tranz. (Cu privire la obiecte servind drept cing─âtoare) A dezlega, a desface, a scoate. Vai, br├«ul meu! Gemea copila... F─ât-Frumos descinsu-mi-l-a. CO╚śBUC, P. I 125. Descinge br├«ul de pe l├«ng─â sine ╚Öi... ├«mprejur─â [lemnele], leg├«ndu-le frumu╚Öel. CREANG─é, A. 83. ÔŚŐ Refl. (Subiectul este cing─âtoarea) Iar b─âiatul cam sl─âbea, Br├«ul i se descingea. ALECSANDRI, P. P. 25. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A-╚Öi scoate br├«ul sau cing─âtoarea. Voinicul cum auzea... De br├«u se descingea ╚śi m├«na c-o-nf─â╚Öura. ╚śEZ. III 65. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. descinsei, part. descins.
DESC├ŹNS, -─é, descin╚Öi, -se, adj. (Despre persoane) Cu br├«ul dezlegat, cu cing─âtoarea sau cu cureaua scoas─â. Duma ├«i adusese pe cei ╚Öapte solda╚Ťi... descin╚Öi, f─âr─â arme. CAMILAR, N. I 174. ├Ä╚Öi a╚Öezase armele la ├«ndem├«n─â ╚Öi sta descins la marginea divanului. SADOVEANU, Z. C. 121.
desc├şnde (a ~) (a proveni, a cobor├«) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şnd, 1 pl. desc├şndem; conj. prez. 3 s─â desc├şnd─â; ger. descinzß║ąnd; part. desc├şns
desc├şnge (a ~) (a dezlega) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şng, 1 pl. desc├şngem, perf. s. 1 sg. descins├ęi, 1 pl. desc├şnser─âm; conj. prez. 3 s─â desc├şng─â; ger. descingß║ąnd; part. desc├şns
desc├şnde (a-╚Öi avea originea, a cobor├«) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şnd, 1 pl. desc├şndem; perf. s. 1 sg. descins├ęi, 1 pl. desc├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desc├şnd─â; ger. descinz├ónd; part. desc├şns
desc├şnge (a dezlega) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şng, perf. s. 1 sg. descins├ęi, 1 pl. desc├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desc├şng─â; ger. descing├ónd; part. desc├şns
DESC├ŹNDE vb. 1. v. cobor├«. 2. a cobor├«, a proveni, a se trage. (~ din os de domn.)
A (se) descinge Ôëá a (se) ├«ncinge
A descinge Ôëá a ├«ncinge
DESC├ŹNDE vb. III. intr. 1. A se trage din cineva, a avea o anumit─â descenden╚Ť─â. 2. A cobor├«, a se da jos. 3. A se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a face o investiga╚Ťie. [P.i. desc├şnd, perf.s. -insei, part. -ins. / < lat. descendere, cf. fr. descendre].
DESC├ŹNDE vb. intr. 1. a-╚Öi avea originea, a se trage din... 2. a cobor├«. 3. a se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (despre organele for╚Ťei publice) a se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a face o investiga╚Ťie. (< lat. descendere, fr. descendre)
A DESC├ŹNDE desc├şnd intranz. 1) A avea descenden╚Ť─â; a se trage. 2) A se da jos. 3) (despre drume╚Ťi, c─âl─âtori etc.) A se opri pentru odihn─â; a poposi. 4) (despre organele ├«n drept) A se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a cerceta sau pentru a perchezi╚Ťiona. /<lat. descendere, fr. descendre
A DESC├ŹNGE desc├şng tranz. 1) (cing─âtori, br├óie, curele) A desface, eliber├ónd mijlocul. 2) (persoane sau mijlocul lor) A elibera de o cing─âtoare, de un br├óu sau de o curea. /<lat. discingere
descinde v. a (se) coborî.
descinge v. 1. a scoate din cingătoare sau brâu; 2. a se desface, a se slobozi: iar bărbatul cam slăbia, brâul i se descingea POP. [V. încinge].
*desc├şnd, -c├şns, a -c├şnde v. intr. (d. lat. de-sc├ęndere, d. sc├índere, a se su─ş. V. scar─â, ascensor). M─â da┼ş jos, m─â scobor (de pe cal, de pe munte, din pod, din tren, din corabie). Trag ├«n gazd─â, m├«n (conj. II). M─â ├«ntind p├«n─â jos: p─âdurea descinde p├«n─â ├«n vale. M─â las ma─ş jos (vorbind de coloana de mercur din barometru): barometru descinde (adic─â: mercuru din el). Scobor tonu: a descinde cu un ton. M─â trag, m─â deriv: Rom├óni─ş descind din Roman─ş. Poli╚Ťia a descins ├«n culcu╚Öu ho╚Ťilor, a p─âtruns ├«n culcu╚Öu lor. A descinde ├«n morm├«nt, a muri. V. de╚Ötind.
desc├şng, -c├şns, a -c├şnge v. tr. (d. ├«n-cing). Scot cing─âtoarea. V. refl. ├Ämi scot cing─âtoarea de pe mine.
DESCINDE vb. 1. a (se) coborî, a (se) scoborî, (înv.) a (se) deștinde. (~ din trăsură.) 2. a coborî, a proveni, a se trage. (~ din os de domn.)
desc├şnge, descing, vb. tranz. ÔÇô A desface: ÔÇ×DaÔÇÖ din br├óu m─â pot descinge, / Cu doru nu pot ├«nvingeÔÇŁ (Papahagi, 1925: 207). ÔÇô Lat. discingere (DEX, MDA); din des- + (├«n)cinge ÔÇ×a legaÔÇŁ (< lat. incendere) (Scriban, ╚ś─âineanu).

Descins dex online | sinonim

Descins definitie

Intrare: descinde
descinde verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: descinge
descinge verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: descins
descins adjectiv