descifrare definitie

2 intrări

25 definiții pentru descifrare

descifra vt [At: MAG. IST. I, 130/20 / Pzi: ~réz / E: des1- + cifra cf fr déchiffrer] 1-2 (C.i. cifruri sau texte cifrate) (A descoperi cifrul sau) a folosi cifrul pentru a înțelege. 3-4 (C.i. texte ilizibile sau scrise în limbi puțin cunoscute ori un scris neciteț) A reuși, cu efort, (să citești și) să înțelegi. 5 (C.i. hărți) A distinge indicațiile topografice Cf a citi. 6 (Rar) A identifica. 7 (C.i. partituri) A citi notele muzicale și a interpreta la prima vedere. 8 A găsi rezolvarea unei probleme Si: a dezlega. 9 A reuși să pătrundă cu mintea Si: a înțelege. 10 A face să fie limpede Si: a explica. 11 A studia temeinic.
descifráre sf [At: PONTBRIANT, D. / V: deci~, dești~ / Pl: ~rắri / E: descifra) 1 Descoperire a unui cifru Si: descifrat1 (1), descifrație (1). 2 Folosire a unui cifru pentru a înțelege un text cifrat Si: descifrat1 (2), descifrație (2). 3-4 Reușire, cu efort, (de a citi și) de a înțelege texte ilizibile, scrise în limbi necunoscute sau un scris neciteț Si: descifrat1 (3-4), descifrație (3-4). 5 Distingere a indicațiilor topografice de pe o hartă Si: descifrat1 (5), descifrație (5). 6 (Rar) Identificare. 7 Citire a notelor muzicale și interpretare la prima vedere Si: descifrat1 (7), descifrație (7). 8 Găsire a rezolvării unei probleme Si: descifrat1 (8), descifrație (8). 9 Reușire de a pătrunde cu mintea Si: descifrat1 (9), descifrație (9). 10 Explicare pentru a face să fie limpede Si: descifrat1 (10), descifrație (10). 11 Studiere temeinică Si: descifrat1 (11), descifrație (11).
DESCIFRÁ, descifrez, vb. I. Tranz. 1. A citi (și a înțelege) un text neciteț sau scris într-o limbă străină, cu caractere complicate ori cu semne convenționale. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. ♦ A citi și a interpreta, la prima vedere, o partitură muzicală. 2. Fig. A înțelege ceva obscur, a-i prinde sensul; a ghici, a desluși. – Pref. des- + cifră (după fr. déchiffrer).
DESCIFRÁRE, descifrări, s. f. Acțiunea de a descifra și rezultatul ei. – V. descifra.
DESCIFRÁ, descifrez, vb. I. Tranz. 1. A desluși un text neciteț sau scris într-o limbă străină, cu caractere complicate sau cu semne convenționale. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. ♦ A citi și a interpreta, la prima vedere, o partitură muzicală. 2. Fig. A înțelege ceva obscur, a-i prinde sensul; a ghici, a desluși. – Des1- + cifra (după fr. déchiffrer).
DESCIFRÁRE, descifrări, s. f. Acțiunea de a descifra și rezultatul ei. – V. descifra.
DESCIFRÁ, descifrez, vb. I. Tranz. 1. A citi (și a căuta să înțeleagă) un text neciteț sau scris într-o limbă necunoscută, cu caractere necunoscute sau cu semne convenționale. Numai el putea să descifreze scrisul lui Mille. CAMIL PETRESCU, T. I 263. Pe atunci... descifram limba ebraică. GALACTION, O. I 367. Ți-am scris din Dresda o cartă: nu știu dacă ai putut-o descifra. CARAGIALE, O. VII 395. Dionis descifra textul obscur. EMINESCU, N. 45. ♦ A interpreta un plan, o hartă etc. Se apropiară și ei de masă, căutînd să descifreze harta. MIHALE, O. 15. ♦ Absol. A citi și a interpreta o partitură muzicală la prima vedere. Din caietul acela de note, descifrase și dînsa la piano. C. PETRESCU, Î. I 7. 2. Fig. A înțelege ceva obscur, greu de înțeles, a prinde sensul unui lucru; a ghici, a desluși. Nimic nu se poate descifra pe fața ei neomenesc împietrită. CAMIL PETRESCU, T. II 320. Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării, Descifrînd eternitatea din ruina unui an. EMINESCU, O. I 32.
DESCIFRÁRE s. f. Acțiunea de a descifra.
descifrá (a ~) (-ci-fra) vb., ind. prez. 3 descifreáză
descifráre (-ci-fra-) s. f., g.-d. art. descifrắrii; pl. descifrắri
descifrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. descifréz, 3 sg. și pl. descifreáză
descifráre s. f. (sil. -fra-), g.-d. art. descifrării; pl. descifrări
DESCIFRÁ vb. 1. v. rezolva. 2. v. citi.
DESCIFRÁ vb. v. analiza, comenta, explica, interpreta, tâlcui.
DESCIFRÁRE s. v. citire.
A descifra ≠ a încifra
DESCIFRÁ vb. I. tr. 1. A reuși să citești un text neciteț sau scris într-o limbă necunoscută; a găsi semnificația a ceea ce este scris în cifre, într-un alfabet secret. ♦ A interpreta o bucată muzicală după partitură la prima vedere. 2. (Fig.) A înțelege, a pătrunde, a ghici (ceva obscur, ascuns). [După fr. déchiffrer].
DESCIFRÁRE s.f. Acțiunea de a descifra și rezultatul ei. [< descifra].
DESCIFRÁ vb. tr. 1. a reda în limbaj clar un text neciteț sau scris într-o limbă necunoscută; a găsi semnificația a ceea ce este scris în cifre, într-un alfabet secret. ◊ a interpreta o bucată muzicală după partitură la prima vedere. 2. (fig.) a înțelege, a pătrunde, a ghici (ceva obscur, ascuns). (după fr. déchiffrer)
A DESCIFRÁ ~éz tranz. 1) (mesaje, texte cifrate sau scrise într-o limbă străină) A transpune în limbaj natural pe baza unui cifru; a decoda; a decodifica. 2) (texte scrise într-o limbă străină) A face să poată fi înțeles; a desluși. 3) (texte necitețe) A citi în urma unui efort. 4) (planuri, hărți) A interpreta, explicând semnele convenționale. 5) (partituri muzicale) A citi și a interpreta la prima vedere. 6) fig. (sensul unor lucruri obscure) A pătrunde cu mintea; a înțelege; a sesiza; a pricepe; a concepe. /des- + cifră
descifrà v. 1. a explica ceva scris cu cifre; 2. a citi ceva rău scris; 3. a citi curent muzica; 4. fig. a descurca ceva obscur, complicat: descifrând eternitatea din ruina unui an EM.
*descifréz v. tr. (d. cifră, după fr. déchiffrer). Explic, citesc ceĭa ce e scris în cifre: a descifra o telegramă. Citesc ceĭa ce e scris saŭ cu litere vechĭ orĭ străine. Cînt după note la prima vedere o bucată muzicală: a descifra o romanță. V. deslușesc.
DESCIFRA vb. 1. a clarifica, a desluși, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.) 2. (MUZ.) a citi. (A ~ o partitură.)
descifra vb. v. ANALIZA. COMENTA. EXPLICA. INTERPRETA. TÎLCUI.
DESCIFRARE s. (MUZ.) citire. (~ unei partituri.)

descifrare dex

Intrare: descifra
descifra verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -fra
Intrare: descifrare
descifrare substantiv feminin
  • silabisire: -fra-