Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

44 defini╚Ťii pentru deschidere

desch├şde [At: (a. 1550-1580) GCR I, 18 / V: de╚Öch├ş~ / Pzi: desch├şd / E: ml discludere] 1 vt (C.i. obiecte mobile, ca: u╚Öi, por╚Ťi, ferestre etc., care ├«nchid accesul spre un spa╚Ťiu ├«ngr─âdit, ├«nchis etc.) A da la o parte pentru a permite comunicarea ├«ntre exterior ╚Öi interior. 2 vt (├Äe) A ~ (cuiva) u╚Öa (sau u╚Öile, por╚Ťile) A primi ├«n vizit─â. 3 vt (├Äae) A-i da cuiva acces liber (la ceva). 4 vt (C.i. obiecte care con╚Ťin spa╚Ťii ├«nchise prin u╚Öi, capace etc.) A descoperi deschiz─âtura de acces, d├ónd la o parte u╚Öa, capacul etc. care o ├«nchide. 5 vt (├Ärc; c.i. cerul sau raiul) A restabili comunicarea ├«ntre dou─â dimensiuni. 6 vt A deplasa elementul mobil al unei instala╚Ťii, al unui aparat etc., astfel ├«nc├ót s─â nu mai blocheze trecerea, comunicarea, contactul. 7 vt (C.i. aparate sau instala╚Ťii) A pune ├«n func╚Ťiune prin manevrarea unei piese mobile. 8 vt (Asr) A desfunda. 9 vt A ├«ndep─ârta p─âr╚Ťile ├«mpreunate ale unui obiect (prin t─âiere, rupere, dezlipire, desp─âturire) pentru a ajunge la con╚Ťinut Si: a desface. 10 vt (├Äe) A(-╚Öi) ~ punga A cheltui mult. 11 vt (├Äae) A fi generos. 12 vt (C.i. obiecte pliate) A face s─â nu mai fie str├óns, ├«nf─â╚Öurat, pliat Si: a desface. 13 vt (├Ävr; c.i. p─âr╚Ťi ale corpului) A ├«ntinde. 14 vr (D. flori, frunze, muguri etc.) A se desface, ajung├ónd la dezvoltare deplin─â. 15 vr (Rar; d. tineri) A se dezvolta repede ╚Öi armonios. 16 vr A c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de frumuse╚Ťe, de bucurie Si: a se lumina, a se ├«nveseli. 17 vt (C.i. oameni) A lumina la fa╚Ť─â. 18 vt (├Ävr) A lumina un spa╚Ťiu. 19 vt (C.i. obiecte colorate, culori) A face s─â aib─â o nuan╚Ť─â mai pu╚Ťin ├«ntunecat─â, mai luminoas─â sau mai apropiat─â de alb. 20 vr (D. vreme, cer) A se ├«nsenina. 21 vt (C.i. sisteme de ├«ncuiat; pex obiecte care con╚Ťin astfel de sisteme; adesea complinit prin cu cheia) A ├«ndep─ârta elementele cuplate ale unui ansamblu prin manevrarea elementului mobil cu ajutorul unei chei Si: a descuia. 22 vt (Reg; c.i. copci) A desface. 23 vt (Rar) A descheia (9). 24 vr (D. vocale) A deveni deschise. 25 vt A distan╚Ťa elemente a╚Öezate unul l├óng─â altul. 26 vt (F╚Öa; c.i. c─âr╚Ťi, caiete; pex filele acestora) A ├«ndep─ârta coperta ├«mpreun─â cu una sau mai multe file (pentru a scrie, a citi etc.). 27 vt (C.i. buze, f─âlci etc.) A ├«ndep─ârta una de alta. 28 vt (C.i. gura sau echivalente ale acesteia) A ├«ndep─ârta buzele ├«mpreun─â cu maxilarele. 29 vt (├Äe) A ~ gura (sau, ├«nv, rostul, buzele) A vorbi. 30 (├Änv; d. Dumnezeu; ├«e) A-i ~ (cuiva) gura (sau rostul, buzele) A da cuiva grai (sau glas). 31 vt (├Ävp; ├«e) A ~ rostul (sau gura) spre (sau asupra) (cuiva) A se adresa cuiva. 32 vt (├Ävr; ├«e) A nu ╚Öti ~ gura A r─âm├óne mut. 33 vt (C.i. ochii) A ├«ndep─ârta pleoapele una de cealalt─â pentru a privi. 34 vt (Pex) A se trezi din somn. 35 vr (├Äe) A-╚Öi ~ ochii bine A privi cu mare aten╚Ťie. 36 vr (├Äae; d. unele mamifere) A ├«ndep─ârta pleoapele l─âs├ónd ochiul liber ├«n momentul instal─ârii vederii Si: a face ochi. 37 vr (├Äae; d. oameni) A se na╚Öte. 38 vr (├Äae) A deveni con╚Ötient de ceva. 39 vt (├Änv; ├«e) A ~ ochii (sau, rar, ochiul) (cuiva) A vindeca de orbire. 40 vt (├Äae) A face (pe cineva) s─â-╚Öi dea seama de ceva. 41 vt (├Äe) A ~ mintea (cuiva) A face (pe cineva) s─â ├«n╚Ťeleag─â (sau s─â cunoasc─â) ceva. 42 vr (├Äe) A (i) se ~ (cuiva) mintea A c─âp─âta putere de ├«n╚Ťelegere. 43 vr (├Äe) A se ~ la minte A c─âp─âta putere de ├«n╚Ťelegere. 44-45 vtr (├Äe) A(-╚Öi) ~ urechile (├«n patru) A asculta cu aten╚Ťie. 46 vt (├Äe) A ~ urechile (cuiva) A face (pe cineva) s─â fie atent. 47 vt (Reg; ├«e) A ~ ochii pe cineva A se ├«ndr─âgosti pentru prima oar─â. 48 vt (Reg; ├«ae) A ╚Öti pe cineva. 49 vt (Reg; ├«ae; c.i. bra╚Ťele) A ├«ntinde bra╚Ťele, ├«ndep─ârt├óndu-le unul de altul, pentru a cuprinde (pe cineva). 50 vt (├Äe) A ~ (cuiva) bra╚Ťele A primi cu bun─âvoin╚Ť─â pe cineva. 51 vt (C.i. pumnii, m├óinile) A desface degetele str├ónse, pumnii. 52 vt (├Äe) A ~ m├óna A fi darnic. 53 vt (D. aripi) A ├«ntinde pentru zbor. 54 vr (D. orificii, organe) A se l─ârgi. 55 vr (D. orificii, organe) A se ├«ndep─ârta. 56 vr (D. orificii, organe) A se dilata. 57 vt (C.i. organe, vene, ╚Ťesuturi etc.) A sec╚Ťiona. 58 vt (├Älv) A ~ o ran─â A r─âni. 59-60 vr (D. r─âni) A ├«ncepe s─â s├óngereze (sau s─â supureze). 61 vr (Mai ales despre p─âm├ónt) A se cr─âpa. 62 vr A se forma dintr-un anumit punct, oferind o cale de acces. 63 vt A construi pentru prima dat─â ├«ntr-un anumit loc. 64-65 vtr (├Äe) A(-╚Öi) ~ drum (sau cale, intrare, p├órtie etc.) A(-╚Öi) crea o posibilitate de acces. 66-67 vtr (├Äae) A(-╚Öi) u╚Öura p─âtrunderea (spre cineva sau ceva). 68 vt (├Äae) A u╚Öura (cuiva) atingerea unui ╚Ťel. 69 vt (├Äae) A crea posibilit─â╚Ťi de apari╚Ťie (sau de dezvoltare). 70 vt (├Äe) A-╚Ťi fi deschis (cineva) drumul (sau dou─â drumuri, toate drumurile etc.) A avea posibilitatea (sau dou─â posibilit─â╚Ťi, toate posibilit─â╚Ťile etc.) de a realiza ceva. 71-72 vtr (C.i. ad├óncituri) A (se) forma. 73 vt (C.i. ╚Öan╚Ťuri, gropi etc.) A s─âpa. 74 vt (Spc) A executa lucr─âri de p─âtrundere de la suprafa╚Ťa terenului p├ón─â la un z─âc─âm├ónt exploatabil. 75 vr (D. forme de relief, locuri etc.) A se ├«ntinde. 76 vr (├Äe) A i se ~ (cuiva) (├«n fa╚Ť─â, ├«nainte) lumea (sau o lume, perspective, orizonturi, zori etc.) A i se semnala posibilit─â╚Ťi avantajoase, ╚Öanse de progres ├«n viitor. 77 vt (Rar) A ├«nf─â╚Ťi╚Öa. 78 vt (├Änv; c.i. spa╚Ťii) A conferi l─ârgime. 79 vt (├Änv) A defri╚Öa. 80 vr A-╚Öi ├«ncepe existen╚Ťa (sau ac╚Ťiunea, activitatea, desf─â╚Öurarea). 81 vt (├Älv) A ~ credit (sau credite) A credita. 82 vt (├Äe) A ~ o parantez─â A face semnul grafic care preced─â cuvintele intercalate ├«ntr-o parantez─â. 83 vt (├Äae) A face o digresiune. 84 vt (├Äe) A ~ scorul A marca primul gol ├«ntr-un meci. 85 vt (Spc) A ├«ncepe o ac╚Ťiune juridic─â. 86 vt A ├«ncepe. 87 vt A face s─â ├«nceap─â. 88 vt (├Äe) A ~ (cuiva) pofta (sau apetitul) A provoca cuiva pofta de ceva. 89 vt (├Äe) A ~ vorba (sau, ├«nv, vorbire, discu╚Ťie, conversa╚Ťie) A ├«ncepe o discu╚Ťie. 90 vt (├Änv) A convoca. 91 vt (La sporturile cu balonul rotund, urmat de determin─âri nume de persoan─â introduse prin prepozi╚Ťia spre) A trece mingea unui coechipier aflat mai aproape de poarta advers─â pentru ca acesta s─â poat─â ├«ntreprinde o ac╚Ťiune ofensiv─â. 92 vt (C.i. institu╚Ťii, ├«ntreprinderi) A ├«nfiin╚Ťa ╚Öi a pune la dispozi╚Ťia celor interesa╚Ťi. 93 vt A face accesibil.
desch├şdere sf [At: N. COSTIN, L. 160 / V: (├«vr) de╚Öchi~ / Pl: ~ri / E: deschide] 1 ├Ämpingere (sau deplasare) a unei u╚Öi, a unei ferestre, a unui capac etc. 2 Spa╚Ťiu liber amenajat ├«ntr-un element de arhitectur─â sau de construc╚Ťie, care serve╚Öte pentru circula╚Ťie, pentru iluminat etc. 3 (Pex) Spa╚Ťiu liber amenajat ├«ntre dou─â construc╚Ťii etc. 4 Orificiu. 5 Distan╚Ť─â orizontal─â dintre marginile unui gol. 6 Distan╚Ť─â m─âsurat─â pe orizontal─â dintre dou─â reazeme consecutive ale unui element de construc╚Ťie sau dintre f─âlcile unei unelte de prindere sau ale unui dispozitiv de fixare, dintre bra╚Ťele unui unghi. 7 Loc unde apare (sau se formeaz─â) o ad├óncitur─â. 8 Afloriment. 9 Opera╚Ťie prin care se deblocheaz─â trecerea, comunicarea, contactul. 10 Orientare a pozi╚Ťiei. 11 Construire a unei c─âi de acces. 12 (Min) Ansamblu de lucr─âri executate pentru p─âtrunderea de la suprafa╚Ťa terenului p├ón─â la un z─âc─âm├ónt exploatabil ├«n vederea exploat─ârii lui. 13 (├Äs) ~ a mla╚Ötinilor Opera╚Ťii de desecare ale unui teren ml─â╚Ötinos pentru a putea fi redat agriculturii. 14 (Pex) Punere ├«n cultur─â a unui teren. 15 Receptivitate la nou. 16 ├Ändep─ârtare a unor obiecte a╚Öezate unul l├óng─â altul (sau p─âr╚Ťi constitutive ale unui obiect). 17 L─ârgire a canalului fonator ├«n timpul articul─ârii unui sunet. 18 ├Änsu╚Öire a unei vocale de a fi deschis─â. 19 (├Äs) ~ a silabelor Terminare ├«n vocal─â a unei silabe. 20 Sec╚Ťionare. 21 (Rar) Spargere. 22 Supurare. 23 ├Äncepere a activit─â╚Ťii unei institu╚Ťii, unei colectivit─â╚Ťi etc. 24 ├Äncepere a activit─â╚Ťii pentru public. 25 (├Äs) Cuv├ónt (sau discurs) de ~ Conferin╚Ť─â inaugural─â a unui curs, a unei reuniuni ╚Ötiin╚Ťifice sau politice. 26 (├Äs) Reprezenta╚Ťie de ~ Spectacolul inaugural (festiv) al unei stagiuni de concerte, de reprezenta╚Ťii de teatru, de oper─â, de balet etc. 27 (La jocul de ╚Öah) Primele mi╚Öc─âri cu care se ├«ncepe o partid─â. 28 (La jocurile cu balonul rotund) Trecere a mingii de c─âtre un juc─âtor unui coechipier, pentru a putea ├«ntreprinde o ac╚Ťiune ofensiv─â. 29 (├Äe) ├Än ~ ├«n primul meci (din cele dou─â meciuri ale unui cuplaj sportiv). 30 ├Änfiin╚Ťare a unor institu╚Ťii, ├«ntreprinderi. 31 (├Äs) ~ a unui credit (sau de credite) Opera╚Ťie financiar─â prin care se acord─â o sum─â de bani unei persoane (juridice) pe o perioad─â de timp determinat─â.
de╚Öch├şdere sf vz deschidere
DESCH├ŹDE, desch├şd, vb. III. 1. Tranz. A da la o parte, a ├«mpinge ├«n l─âturi o u╚Ö─â, o fereastr─â, un capac etc. care ├«nchide ceva. ÔŚŐ Expr. A(-i) deschide (cuiva) por╚Ťile = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) liber─â trecere. ÔÖŽ A descoperi deschiz─âtura de acces ├«ntr-o ├«nc─âpere sau ├«ntr-un spa╚Ťiu, d├ónd la o parte u╚Öa sau capacul care o ├«nchide. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi deschide sufletul (sau inima) = a face dest─âinuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva pofta de m├óncare = a provoca cuiva (sau a c─âp─âta) poft─â de m├óncare. ÔÖŽ A descuia. ÔÖŽ Refl. (Despre ferestre ╚Öi u╚Öi) A l─âsa liber accesul sau vederea ├«n... sau spre..., a da spre... ÔÖŽ A ├«ndep─ârta terenurile sterile situate deasupra unui z─âc─âm├ónt, ├«n vederea exploat─ârii lui. 2. Tranz. A desface, a face s─â nu mai fie ├«mpreunat sau str├óns. ÔŚŐ Expr. A deschide gura = a) a ├«ndep─ârta buzele ╚Öi f─âlcile una de alta pentru a sorbi, a m├ónca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face, a obliga pe cineva s─â vorbeasc─â. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele, descoperind ochii; p. ext. a se de╚Ötepta din somn; b) a se na╚Öte. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) s─â-╚Öi dea seama de ceva. A(-╚Öi) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a ├«n╚Ťelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide m├óna = a desface degetele str├ónse ├«n pumn; fig. a fi darnic. A deschide bra╚Ťele = a ├«ntinde bra╚Ťele ├«n l─âturi pentru a ├«mbr─â╚Ťi╚Öa pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a desp─âturi o scrisoare (pentru a lua cuno╚Ötin╚Ť─â de con╚Ťinut). ÔÖŽ A ├«ntoarce coperta (├«mpreun─â cu una sau mai multe file ale) unei c─âr╚Ťi, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumit─â pagin─â. ÔÖŽ A face o incizie sau o interven╚Ťie chirurgical─â ├«ntr-o ran─â, ├«ntr-un organ al corpului. 4. Refl. (Despre p─âm├ónt sau forma╚Ťii ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica, a se cr─âpa. ÔÖŽ (Despre g─âuri sau cr─âp─âturi) A se forma. ÔÖŽ (Despre r─âni) A ├«ncepe s─â s├óngereze sau s─â supureze; a ├«nceta s─â mai fie ├«nchis. ÔÖŽ (Despre flori) A-╚Öi desface petalele. ÔÖŽ (Despre peisaje, priveli╚Öti) A se ├«nf─â╚Ťi╚Öa vederii, a se desf─â╚Öura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A s─âpa, a t─âia, a croi un drum, o ╚Öosea, o c─ârare. ÔŚŐ Expr. A deschide cuiva carier─â = a face cuiva posibil─â o carier─â bun─â. 6. Tranz. A porni o ac╚Ťiune (juridic─â); a ├«ncepe. ÔŚŐ Expr. A deschide vorba despre ceva = a ├«ncepe, a aborda un subiect. ÔÖŽ A face prima mi╚Öcare ├«ntr-o partid─â de ╚Öah. ÔÖŽ A pasa mingea unui coechipier pentru ca acesta s─â ├«ntreprind─â o ac╚Ťiune ofensiv─â. 7. Tranz. A face s─â ia na╚Ötere, s─â func╚Ťioneze, a ├«nfiin╚Ťa, a organiza o ╚Öcoal─â, o institu╚Ťie etc. 8. Tranz. (├Än expr.) A deschide o parantez─â = a pune primul dintre cele dou─â semne care formeaz─â o parantez─â; fig. a face o digresiune ├«n cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A c─âp─âta o nuan╚Ť─â mai apropiat─â de alb. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. Fig. A da sau a c─âp─âta o ├«nf─â╚Ťi╚Öare luminoas─â, prietenoas─â. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor ├«nchise ├«n seria vocalelor deschise. [Prez. ind. ╚Öi: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei, part. deschis. ÔÇô Var.: (pop.) de╚Öch├şde vb. III] ÔÇô Lat. discludere.
DESCH├ŹDERE, deschideri, s. f. I. Ac╚Ťiunea de a (se) deschide ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ (La ╚Öah) Mutare sau serie de mut─âri cu care ├«ncepe o partid─â. ÔÖŽ (Sport) Pasare a mingii de c─âtre un juc─âtor unui coechipier, pentru a ├«ntreprinde o ac╚Ťiune ofensiv─â. ÔŚŐ Expr. ├Än deschidere = ├«n primul meci dintr-o competi╚Ťie. II. 1. Distan╚Ťa, dep─ârtarea dintre f─âlcile unei menghine, ale unui cle╚Öte etc. ÔÖŽ Distan╚Ťa orizontal─â dintre marginile spa╚Ťiului unui gol. 2. Spa╚Ťiu liber ├«ntr-un zid, ├«ntr-un perete etc., pentru iluminare ╚Öi aerisire sau pentru circula╚Ťie. ÔÖŽ Locul unde apare sau unde se formeaz─â o deschiz─âtur─â, o gaur─â, o intrare. 3. Loc unde apar la suprafa╚Ť─â rocile de ad├óncime ├«n urma eroziunii scoar╚Ťei p─âm├óntului. ÔŚŐ Deschidere geologic─â = loc unde apar, la suprafa╚Ťa p─âm├óntului, rocile sau mineralele; afloriment. 4. (Lingv.) L─ârgimea canalului fonator ├«n timpul articul─ârii unui sunet. [Var.: (pop.) de╚Öch├şdere s. f.] ÔÇô V. deschide.
DE╚śCH├ŹDE vb. III v. deschide.
DE╚śCH├ŹDERE s. f. v. deschidere.
DESCH├ŹDE, desch├şd, vb. III. 1. Tranz. A da la o parte, a ├«mpinge ├«n l─âturi o u╚Ö─â, o fereastr─â, un capac etc. care ├«nchide ceva. ÔŚŐ Expr. A(-i) deschide (cuiva) por╚Ťile = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) liber─â trecere. ÔÖŽ A descoperi deschiz─âtura de acces ├«ntr-o ├«nc─âpere sau ├«ntr-un spa╚Ťiu, d├ónd la o parte u╚Öa sau capacul care o ├«nchide. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi deschide sufletul (sau inima) = a face dest─âinuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva pofta de m├óncare = a provoca cuiva (sau a c─âp─âta) poft─â de m├óncare. ÔÖŽ A descuia. ÔÖŽ Refl. (Despre ferestre ╚Öi u╚Öi) A l─âsa liber accesul sau vederea ├«n... sau spre..., a da spre... ÔÖŽ A ├«ndep─ârta terenurile sterile situate deasupra unui z─âc─âm├ónt, ├«n vederea exploat─ârii lui. 2. Tranz. A desface, a face s─â nu mai fie ├«mpreunat sau str├óns. ÔŚŐ Expr. A deschide gura = a) a ├«ndep─ârta buzele ╚Öi f─âlcile una de alta pentru a sorbi, a m├ónca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face, a sili pe cineva s─â vorbeasc─â. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele, descoperind ochii; p. ext. a se de╚Ötepta din somn; b) a se na╚Öte. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) s─â-╚Öi dea seama de ceva. A-╚Öi deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a ├«n╚Ťelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide m├óna = a desface degetele str├ónse ├«n pumn; fig. a fi darnic. A deschide bra╚Ťele = a ├«ntinde bra╚Ťele ├«n l─âturi pentru a ├«mbr─â╚Ťi╚Öa pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a desp─âturi o scrisoare (pentru a lua cuno╚Ötin╚Ť─â de con╚Ťinut). ÔÖŽ A ├«ntoarce coperta (├«mpreun─â cu una sau mai multe file ale) unei c─âr╚Ťi, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumit─â pagin─â. ÔÖŽ A face o incizie sau o interven╚Ťie chirurgical─â ├«ntr-o ran─â, ├«ntr-un organ al corpului. 4. Refl. (Despre p─âm├ónt sau forma╚Ťii ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica, a se cr─âpa. ÔÖŽ (Despre g─âuri sau cr─âp─âturi) A se forma. ÔÖŽ (Despre r─âni) A ├«ncepe s─â s├óngereze sau s─â supureze; a ├«nceta s─â mai fie ├«nchis. ÔÖŽ (Despre flori) A-╚Öi desface petalele. ÔÖŽ (Despre peisaje, priveli╚Öti) A se ├«nf─â╚Ťi╚Öa vederii, a se desf─â╚Öura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A s─âpa, a t─âia, a croi un drum, o ╚Öosea, o c─ârare. ÔŚŐ Expr. A deschide cuiva carier─â = a face cuiva posibil─â o carier─â bun─â. 6. Tranz. A porni o ac╚Ťiune (juridic─â), a face ├«nceputul; a ├«ncepe. ÔŚŐ Expr. A deschide vorba despre ceva = a ├«ncepe, a aborda un subiect. ÔÖŽ A face prima mi╚Öcare ├«ntr-o partid─â de ╚Öah. ÔÖŽ A trece mingea unui coechipier pentru ca acesta s─â ├«ntreprind─â o ac╚Ťiune ofensiv─â. 7. Tranz. A face s─â ia na╚Ötere, s─â func╚Ťioneze, a ├«nfiin╚Ťa, a organiza o ╚Öcoal─â, o institu╚Ťie etc. 8. Tranz. (├Än expr.) A deschide o parantez─â = a pune primul dintre cele dou─â semne care formeaz─â o parantez─â; fig. a face o digresiune ├«n cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A c─âp─âta o nuan╚Ť─â mai luminoas─â, mai apropiat─â de alb. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. Fig. A da sau a c─âp─âta o ├«nf─â╚Ťi╚Öare luminoas─â, prietenoas─â. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor ├«nchise ├«n seria vocalelor deschise. [Prez. ind. ╚Öi: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei, part. deschis. ÔÇô Var.: (pop.) de╚Öch├şde vb. III] ÔÇô Lat. discludere.
DESCH├ŹDERE, deschideri, s. f. I. Ac╚Ťiunea de a (se) deschide ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ (La ╚Öah) Primele mi╚Öc─âri cu care ├«ncepe o partid─â. ÔÖŽ (Sport) Trecere a mingii de c─âtre un juc─âtor unui coechipier, pentru a ├«ntreprinde o ac╚Ťiune ofensiv─â. ÔŚŐ Expr. ├Än deschidere = ├«n primul meci dintr-un cuplaj sportiv. II. 1. Distan╚Ťa, dep─ârtarea dintre f─âlcile (2) unei unelte de prindere, ale unei piese de apucat sau ale unui dispozitiv (1) de fixare pentru prelucrarea pieselor. ÔÖŽ Distan╚Ťa orizontal─â dintre marginile spa╚Ťiului unui gol. 2. Spa╚Ťiu liber ├«ntr-un zid, ├«ntr-un perete etc., pentru iluminare ╚Öi aerisire sau pentru circula╚Ťie. ÔÖŽ Locul unde apare sau unde se formeaz─â o deschiz─âtur─â, o gaur─â, o intrare. 3. Loc unde apar la suprafa╚Ť─â rocile de ad├óncime ├«n urma eroziunii (1) scoar╚Ťei p─âm├óntului. ÔŚŐ Deschidere geologic─â = loc unde apar, la suprafa╚Ťa p─âm├óntului, rocile sau mineralele; afloriment. 4. (Lingv.) L─ârgimea canalului fonator ├«n timpul articul─ârii unui sunet. [Var.: (pop.) de╚Öch├şdere s. f.] ÔÇô V. deschide.
DE╚śCH├ŹDE vb. III v. deschide.
DE╚śCH├ŹDERE s. f. v. deschidere.
DESCH├ŹDE, desch├şd, vb. III. 1. Tranz. (Cu privire la u╚Öi, ferestre, capace sau alte p─âr╚Ťi mobile care ├«nchid unele obiecte) A da la o parte, a ├«mpinge ├«n l─âturi (pentru a permite accesul ├«n interior). A p─â╚Öit ├«ndesat p├«n─â la prag, deschiz├«nd u╚Öa. SADOVEANU, P. M. 127. ╚śi-n dou─â laturi templul deschise-a lui portale. EMINESCU, O. I 98. Dar deschide╚Ťi poarta... turcii m─â-nconjor... Vintul sufl─â rece... r─ânile m─â dor! BOLINTINEANU, O. 33. Oi ruga pe maic─â-mea S─â deschiz─â fereastra, S─â m─â uit la dumneata ╚śi s─â-mi treac─â durerea! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 83. ÔŚŐ Expr. A-i deschide (cuiva) por╚Ťile = a-i da (cuiva) acces liber (la ceva). Revolu╚Ťia cultural─â a deschis larg por╚Ťile ╚Öcoalelor ╚Öi universit─â╚Ťilor ÔÇô alt─âdat─â accesibile numai claselor exploatatoare ÔÇô copiilor de muncitori ╚Öi ╚Ť─ârani muncitori. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2658. ÔÖŽ (Cu privire la spa╚Ťii sau ├«nc─âperi ├«nchise) A da la o parte u╚Öa sau capacul unui obiect (pentru a putea p─âtrunde undeva). S─â deschizi aceast─â cul─â unde cei mai m├«ndri zac. DAVILA, V. V. 156. A zis fetei s─â se suie ├«n pod, s─â-╚Öi aleag─â de acolo o lad─â... dar s─â n-o deschid─â p├«n-acas─â. CREANG─é, P. 289. ÔŚŐ (Poetic) De c├«nd codrul, dragul codru, troienindu-╚Öi frunza toat─â, ├Ä╚Öi deschide-a lui ad├«ncuri, fa╚Ťa lunii s─â le bat─â, Trist─â-i firea. EMINESCU, O. I 83. ÔŚŐ Absol. C├«nd deschise, auzi ╚Öi glasul lui Gheorghi╚Ť─â, amestecat cu al argatului. SADOVEANU, B. 103. Deschide╚Ťi iute, zise Ivan trop─âind ╚Öi frec├«ndu-╚Öi m├«nile. CREANG─é, P. 309. Deschide-mi s─â ieu traista din cui! ALECSANDRI, T. I 325. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi deschide urechile = a asculta cu mare aten╚Ťie. A deschide (cuiva) capul (sau mintea) v. cap. A-╚Öi deschide sufletul (sau inima) = a face dest─âinuiri, confiden╚Ťe, a spune tot ce ai pe suflet. S├«nt b─ârbat ╚Öi nu mi-e u╚Öor lucru s─â-mi deschid inima. DAVIDOGLU, M. 58. M─âgur─â ├«╚Öi deschidea tot mai larg inima c─âtre oamenii aceia simpli. CAMILAR, N. I 32. Prin╚Ťule, zise domnul abate, deschiz├«ndu-╚Öi tot sufletul ╚Öi tot z├«mbetul, c─âtr─â tovar─â╚Öul s─âu. SADOVEANU, Z. C. 51. A deschide (refl. a i se deschide) cuiva pofta de m├«ncare = a provoca cuiva (sau a c─âp─âta) poft─â de m├«ncare. ÔÖŽ (De obicei determinat prin ┬źcu cheia┬╗) A descuia. (Refl. pas.) Fiule, ├«n toate casele ce se deschid cu aceste chei, s─â intri. ISPIRESCU, L. 112. ÔÖŽ Refl. (Despre ferestre ╚Öi u╚Öi; urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗ sau ┬źspre┬╗) A l─âsa liber accesul sau vederea ├«n... sau spre... Din salon se deschid u╚Öi... spre teras─â. CAMIL PETRESCU, B. 91. 2. Tranz. (Cu privire la p─âr╚Ťi ale corpului) A desface, a face s─â nu mai fie ├«mpreunat sau str├«ns. a) (Cu privire la gur─â) A ├«ndep─ârta buzele ╚Öi f─âlcile una de alta pentru a sorbi, a m├«nca sau a vorbi. Deschise gura s─â vorbeasc─â, apoi se r─âzg├«ndi ╚Öi t─âcu. DUMITRIU, N. 148. ÔŚŐ Expr. A deschide gura = a vorbi. Boierul cum deschide gura iese minciuna. REBREANU, R. II 92. Nu cumva s─â deschizi gura c├«t ├«i fi la mas─â. ALECSANDRI, T. 755. A deschide cuiva gura = a face pe cineva s─â vorbeasc─â, a-l sili s─â spun─â ceea ce de bun─âvoie nu spune. b) (Cu privire la ochi) A ridica pleoapele descoperind ochiul; p. ext. a se de╚Ötepta din somn. C├«nd am deschis ochii, era prea t├«rziu, tovar─â╚Öii mei care au ╚Ťinut drumul cel bun erau departe ╚Öi nu-i mai puteam ajunge. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 7. Avea ├«n frunte numai un ochi mare c├«t o sit─â, ╚Öi c├«nd ├«l deschidea, nu vedea nemica. CREANG─é, P. 243. C├«nd am deschis ochii, era ziua mare. NEGRUZZI, S. I 60. ÔŚŐ Expr. A deschide ochii = a se na╚Öte, a vedea lumina zilei; fig. a intra ├«n lume. E╚Öti t├«n─âr; ai deschis ochii ├«ncoace, dup─â Cuza. GALACTION, O. I 64. A deschide (refl. a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) s─â-╚Öi dea seama de ceva. Dar ast─âzi rupt e v─âlul ╚Öi ochii s-au deschis. MACEDONSKI, O. II 203. A (sau a-╚Öi) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a ├«n╚Ťelege bine ceva. Acuma bine c─â ╚Ťi-ai deschis ╚Öi dumneata ├«n sf├«r╚Öit ochii ca s─â vezi cine s├«nt. CARAGIALE, O. I 63. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. C─âscar─â to╚Ťi gura; deschiser─â ochi mari, r─âdicar─â din umeri ╚Öi ├«ncepur─â s─â cam sur├«z─â. CARAGIALE, O. III 145. c) (Cu privire la m├«n─â) A desface degetele str├«nse pumn; fig. a fi darnic, milostiv. d) (Cu privire la bra╚Ťe) A ├«ntinde ├«n l─âturi pentru a ├«mbr─â╚Ťi╚Öa pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. Mi-au deschis bra╚Ťele ╚Öi m-au primit fr─â╚Ťe╚Öte la revista ┬źVia╚Ťa Rom├«neasc─â┬╗. GALACTION, O. I 31. ÔÖŽ (Cu privire la aripi) A desface pentru zbor. Deschide-╚Ťi aripile ╚Öi sai la p─âm├«nt. ALECSANDRI, T. I 113. 3. Tranz. (Cu diverse determin─âri, sensul reie╚Öind din acestea) a) (Cu privire la plicuri, p. ext. la scrisori) A desface, a dezlipi, a desp─âturi (pentru a lua cuno╚Ötin╚Ť─â de con╚Ťinut). b) (Cu privire la c─âr╚Ťi sau caiete) A ├«ntoarce coperta, ├«mpreun─â cu una sau mai multe file (pentru a scrie sau a lua cuno╚Ötin╚Ť─â de textul scris); a desface la o anumit─â pagin─â. Domi╚Ťian nu deschise nici caietul, nu lu─â nici floarea: nu le v─âzuse. BASSARABESCU, V. 20. c) (Cu privire la o ran─â, o cavitate a corpului etc.) A t─âia, a face o incizie. Chirurgul deschide abdomenul. 4. Refl. (Despre p─âm├«nt sau forma╚Ťiuni ale p─âm├«ntului; prin analogie, despre valuri) A se despica, a se cr─âpa. Unde se deschidea talazurile... acolo ╚Ť├«╚Öt! ╚Öi d├«nsa. ISPIRESCU, L. 34. ÔÖŽ (Despre g─âuri sau cr─âp─âturi) A se forma. Se deschide ├«n tavan, deasupra capului, o gaur─â mic─â de pod. BOGZA, ╚Ü. 62. ÔÖŽ (Despre r─âni) A ├«ncepe s─â s├«ngereze sau s─â supureze. (Fig.) O ran─â purulent─â... se deschide la soare. C. PETRESCU, ├Ä. II 159. ÔÖŽ (Despre flori) A-╚Öi desface petalele, a se transforma din boboc ├«n floare. 5. Tranz. (Cu privire la drumuri, ╚Öosele, c─âr─âri) A s─âpa, a t─âia, a croi. Prin aceste chei grele de piatr─â, Bicazul ├«╚Öi deschide un drum. BOGZA, C. O. 66. Pe c├«nd ai no╚Ötri deschid p├«rtii prin n─âme╚Ťi, le╚Öii s─â cocolo╚Öesc la Halici. DELAVRANCEA, A. 18. Ne a╚Öezam ├«n dou─â r├«nduri ╚Öi deschideam calea. CREANG─é, A. 10. ÔŚŐ Fig. R─âsturnarea dictaturii burghezo-mo╚Öiere╚Öti a deschis drumul transform─ârilor revolu╚Ťionare ├«n Rom├«nia. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 6, 93. ÔŚŐ Expr. (De obicei peiorativ) A deschide cuiva carier─â = a ├«nlesni cuiva s─â-╚Öi fac─â o situa╚Ťie profesional─â bun─â. Iar c─âr─ârile vie╚Ťii fiind grele ╚Öi ├«nguste, Ei ├«ncearc─â s─â le treac─â prin protec╚Ťie de fuste, Dedic├«nd bro╚Öuri la dame a c─âror b─ârba╚Ťi ei sper─â C-ajung├«nd c├«ndva mini╚Ötri le-a deschide carier─â. EMINESCU, O. I 137. ÔÖŽ Refl. (Despre drumuri, locuri, peisaje, priveli╚Öti) A se ├«nf─â╚Ťi╚Öa vederii, a se desf─â╚Öura ├«naintea ochilor. La cap─âtul str─âzii Buze╚Öti se deschide deodat─â ┬źpia╚Ťa Victoriei┬╗, la care n-are vreme mo╚Ö Gheorghe s─â ia seama. SP. POPESCU, M. G. 54. Ajunser─â la un loc unde se deschidea trei drumuri. ISPIRESCU, L. 274. 6. Tranz. A porni o ac╚Ťiune, a face ├«nceputul, a ├«ncepe. A deschide o ╚Öedin╚Ť─â. A deschide o adunare. Ôľş Am deschis o subscriere ╚Öi o loterie ├«n ajutorul s─âr─âcimii. AECSANDRI, T. 1311. I-au deschis proces. id. ib. 1449. ÔŚŐ Expr. A deschide vorba despre ceva = a ├«ncepe, a aborda un subiect. C├«nd musafirul l-a v─âzut pe Abu-Hasan ├«nc─âlzit bine, i-a deschis vorba despre dragoste. CARAGIALE, O. III 80. A deschide (cuiva) un credit v. credit. A deschide focul v. foc. ÔÖŽ (Mine) A ├«ndep─ârta straturile sterile situate deasupra unui z─âc─âm├«nt, ├«n vederea exploat─ârii acestuia. ÔÖŽ (├Äntrebuin╚Ťat ╚Öi absolut) A face prima mi╚Öcare ├«ntr-o partid─â de ╚Öah. ÔÖŽ (Sport) A trece mingea unui coechipier ca s─â ├«ntreprind─â o ac╚Ťiune ofensiv─â. 7. Tranz. (Cu privire la institu╚Ťii sau ├«ntreprinderi) A ├«nfiin╚Ťa, a organiza, a face s─â ia na╚Ötere. Aceast─â mi╚Öcare, cu rezultate at├«t de imense, a avut ├«nceputuri modeste. George Laz─âr... deschiz├«nd o ╚Öcoal─â ├«n care, ├«nt├«ia oar─â, se predau cursurile ├«n rom├«ne╚Öte, le marcheaz─â mai cu seam─â. MACEDONSKI, O. IV 115. Mi-aduc aminte din copil─ârie, c├«nd dasc─âlul Vaillant, venit de cur├«nd ├«n ╚Ťar─â, cam pe la anul 1831, deschisese o clas─â de limba francez─â. GHICA, S. A. 122. 8. Refl. (Despre culori sau lucruri colorate) A c─âp─âta o nuan╚Ť─â mai luminoas─â, mai apropiat─â de alb. I s-a deschis p─ârul. ÔÖŽ Tranz. A da unei persoane sau unui lucru o ├«nf─â╚Ťi╚Öare luminoas─â, prietenoas─â. Fruntea liber─â, p─ârul ├«ntors, prins cu un singur ac de filde╚Ö, ├«i deschideau fa╚Ťa. C. PETRESCU, S. 163. 9. Tranz. (Numai ├«n expr.) A deschide o parantez─â = a pune primul din cele dou─â semne care formeaz─â o parantez─â; fig. a face o digresiune ├«n cursul unei expuneri. 10. Refl.; (Fon.; despre vocale) A trece din seria vocalelor ├«nchise ├«n seria vocalelor deschise. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. deschisei, part. deschis. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (regional) desch├şz (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 80). ÔÇô Variant─â: (regional) de╚Öch├şde (KOG─éLNICEANU, S. 87) vb. III.
DESCH├ŹDERE, deschideri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a deschide ╚Öi rezultatul ei. 1. Dare ├«n l─âturi a unei u╚Öi, a unei ferestre, a unui capac etc., pentru a face accesibil interiorul unei camere, al unei l─âzi etc. 2. (Mine) Executare de lucr─âri necesare pentru a ajunge la un z─âc─âm├«nt ╚Öi pentru a men╚Ťine leg─âtura unei mine cu suprafa╚Ťa. ÔÖŽ Deschiderea unei mla╚Ötini = opera╚Ťie de uscare a unui teren ml─â╚Ötinos. 3. ├Änceperea unei ac╚Ťiuni. A╚Öteptam... s─â treac─â ore lungi, care nu se mai sf├«r╚Öeau p├«n─â la deschiderea ╚Öedin╚Ťelor. CAMIL PETRESCU, T. III 262. Venea s─â asiste la deschiderea anului ╚Öcolar. CARAGIALE, O. III 22. Se adunar─â acolo ╚Öi deputa╚Ťii ╚Ť─ârii, convoca╚Ťi pentru deschiderea dietei. B─éLCESCU, O. II 260. ÔÖŽ (La ╚Öah) Primele mi╚Öc─âri cu care se ├«ncepe o partid─â. ÔÖŽ (Sport) Trecerea mingii de c─âtre un juc─âtor unui coechipier, pentru a ├«ntreprinde o ac╚Ťiune nou─â. II. (Concretizat) 1. Distan╚Ť─â, dep─ârtare dintre f─âlcile unei unelte sau ale unei piese de apucat ori ale unui dispozitiv de fixare pentru prelucrarea pieselor. Deschiderea cle╚Ötelui. Deschiderea unei menghine. 2. Spa╚Ťiu liber l─âsat ├«ntr-un zid, ├«ntr-un perete etc., pentru iluminare ╚Öi aerisire, sau pentru circula╚Ťie. ÔÖŽ Distan╚Ťa orizontal─â dintre marginile unui gol. ÔÖŽ Locul unde apare sau unde se formeaz─â o deschiz─âtur─â, o gaur─â, o intrare. At├«t dr─âganii c├«t ╚Öi surugiul fur─â nevoi╚Ťi s─â c├«rmeasc─â la dreapta ├«n deschiderea unei hudi╚Ťi. SADOVEANU, Z. C. 148. ÔÖŽ Loc unde apar la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului rocile de ad├«ncime ├«n urma eroziunii scoar╚Ťei p─âm├«ntului. ÔÇô Variant─â: de╚Öchidere s. f.
DE╚śCH├ŹDE vb. III v. deschide.
DE╚śCH├ŹDERE s. f. v. deschidere.
desch├şde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desch├şd, 1 pl. desch├şdem, perf. s. 1 sg. deschis├ęi, 1 pl. desch├şser─âm; conj. prez. 3 s─â desch├şd─â; part. desch├şs
desch├şdere s. f., g.-d. art. desch├şderii; pl. desch├şderi
desch├şde vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desch├şd, 1 pl. desch├şdem, perf. s. 1 sg. deschis├ęi, 1 pl. desch├şser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desch├şd─â; part. desch├şs
desch├şdere s. f., g.-d. art. desch├şderii; pl. desch├şderi
DESCH├ŹDE vb. 1. a desface. (~ repede plicul ╚Öi cite╚Öte scrisoarea.) 2. v. descuia. 3. a c─âsca, a desface. (~ gura.) 4. v. despica. 5. v. c─âsca. 6. v. destupa. 7. v. sparge. 8. a cr─âpa, a se desface, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 9. v. ├«nflori. 10. v. inaugura. 11. v. debuta. 12. v. vernisa. 13. v. ├«nsenina.
DESCH├ŹDERE s. 1. v. desfacere. 2. v. descuiere. 3. c─âscare, c─âscat. (~ gurii.) 4. v. destupare. 5. v. spargere. 6. cr─âpare, desfacere, despicare, plesnire. (~ bobocilor de floare.) 7. v. deschiz─âtur─â. 8. deschidere geologic─â v. afloriment. 9. v. inaugurare. 10. v. ├«ncepere.
DESCH├ŹDERE s. v. receptivitate.
A (se) deschide Ôëá a (se) ├«nchide
A deschide Ôëá a ├«nchide
A se deschide Ôëá a (se) ├«nchide
Deschidere Ôëá ├«nchidere
desch├şde (desch├şd, desch├şs), vb. ÔÇô 1. A da la o parte ceva care ├«nchide. ÔÇô 2. A ├«ncepe, a face ├«nceputul, a porni. ÔÇô 3. A st├«rni, a a╚Ť├«╚Ťa, a stimula. ÔÇô 4. A g─âuri, a perfora. ÔÇô 4. bis (Refl.) A deveni mai deschis, a se face mai luminos. ÔÇô Mr., megl. di╚ÖclÔÇÖid, istr. resclÔÇÖid. Lat. d─şscl┼źd─Ľre (Pu╚Öcariu 509; Candrea-Dens., 368; Tiktin), cf. it. dischiudere, prov. desclaure. ÔÇô Der. deschis, adj. (dat la o parte; neacoperit, dezvelit; limpede; inteligent, franc; sincer; adv., ├«n mod limpede, ├«n mod sincer); deschiz─âtor, adj. (care deschide); deschiz─âtur─â, s. f. (loc liber prin care poate p─âtrunde sau se poate vedea ceva; trecere). Cf. ├«nchide.
A DESCH├ŹDE desch├şd 1. tranz. 1) (u╚Öi, ferestre, por╚Ťi) A da ├«n l─âturi l─âs├ónd liber accesul (├«ntr-o ├«nc─âpere, ├«ntr-un spa╚Ťiu etc.). ÔŚŐ ~ cuiva ochii a face pe cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â anumite lucruri. A-╚Öi ~ sufletul (sau inima) a-╚Öi exterioriza sentimentele; a-╚Öi m─ârturisi tainele; a se dest─âinui. A-╚Öi ~ urechile a asculta cu mare aten╚Ťie. ~ pofta de m├óncare a stimula pofta de m├óncare. 2) (valize, sertare, borcane, sticle etc.) A face s─â aib─â o deschiz─âtur─â sau o trecere, d├ónd ├«n l─âturi piesa corespunz─âtoare (mobil─â). ÔŚŐ ~ robinetul a da drumul la debitul de ap─â dintr-o conduct─â. ~ cu cheia a descuia. ~ paranteza a) a pune prima parte a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a face o abatere ├«n cursul unei comunic─âri (pentru a scoate ceva ├«n eviden╚Ť─â). ~ gura a) a despreuna buzele ╚Öi f─âlcile; b) a vorbi. ~ ochii a) a despreuna pleoapele; b) a se de╚Ötepta; c) a fi atent. 3) (caiete, c─âr╚Ťi etc.) A desface ├«ntorc├ónd coper╚Ťile. 4) (aparate, mecanisme etc.) A face s─â func╚Ťioneze. 5) (r─âni, cavit─â╚Ťi ale corpului) A desface ├«n vederea unei opera╚Ťii chirurgicale. 6) (c─âi de comunica╚Ťie) A da ├«n exploatare. 7) (├«ntreprinderi, institu╚Ťii, localuri etc.) A face s─â ia na╚Ötere ╚Öi s─â func╚Ťioneze. 8) (adun─âri, ╚Öedin╚Ťe, jocuri sportive etc.) A realiza ├«n partea ini╚Ťial─â; a ├«ncepe; a porni. /<lat. discludere
A SE DESCH├ŹDE m─â desch├şd intranz. 1) (despre r─âni) A se desprinde, ├«ncep├ónd s─â supureze. 2) (despre p─âm├ónt sau forma╚Ťii ale lui) A cr─âpa, c─âp─ât├ónd fisuri ad├ónci; a se despica. 3) (despre flori, boboci) A-╚Öi r─âsfira petalele; a se desface; a se desfoia. 4) (despre culori) A deveni mai pu╚Ťin intens. 5) (despre priveli╚Öti, peisaje) A se ├«ntinde ├«n fa╚Ťa ochilor; a se desf─â╚Öura. 6) (despre cer) A deveni senin; a se ├«nsenina. 7) (despre oameni) A c─âp─âta o ├«nf─â╚Ťi╚Öare luminoas─â. 8) ╚Öi fig. (despre drumuri, perspective etc.) A-╚Öi face apari╚Ťia. /<lat. discludere
DESCH├ŹDERE ~i f. 1) v. A DESCHIDE ╚Öi A SE DESCHIDE. 2) Loc liber l─âsat ├«ntr-un perete (├«n vederea ilumin─ârii, aerisirii etc.). ÔŚŐ ├Än ~ ├«n primul meci dintr-un cuplaj sportiv. 3) tehn. (la uneltele de prindere sau de fixare) Distan╚Ťa dintre f─âlci. ~ea cle╚Ötelui. 4): ~ geologic─â apari╚Ťie la suprafa╚Ť─â a rocilor din structura geologic─â a subsolului unei regiuni. 5): Lucr─âri de ~ totalitate a lucr─ârilor miniere efectuate ├«n vederea punerii ├«n exploatare a unui z─âc─âm├«nt. /v. a (se) deschide
deschide v. 1. a face s─â nu mai fie ├«nchis: a deschide fereastra; 2. a ├«ncepe: ╚Öedin╚Ťa e deschis─â; 3. a se desnora, a se lumina (cerul, fa╚Ťa); 4. fig. a-╚Öi deschide inima, a ├«mp─ârt─â╚Öi sim╚Ťirile-i tainice: a deschide capul, mintea, a lumina pe cineva: a deschide vorba, a ├«ncepe a spune. [Lat. DISCLUDERE].
desch├şd, -ch├şs, a -ch├şde v. tr. (lat. d─şscl├║dere. V. ├«nchid). Desfac, da┼ş ├«n l─âtur─ş: a deschide u╚Öa, fereastra [V. descu─ş]. Da┼ş ├«n l─âtur─ş ├«nv─âlitoarea, u╚Öa, capacu l─âs├«nd liber─â intrarea: a deschide cutia, casa, dulapu, ochi─ş, gura, cartea. Stabilesc, fac: a deschide o cale, un canal. Spintec, ta─ş: a deschide o v├«n─â, p├«ntecele. Fig. ├Äncep: a deschide ╚Öedin╚Ťa, balu, campania, focu (cu armele). Excit, a╚Ť├«╚Ť, stimulez: a deschide apetitu. Ceru sÔÇÖa deschis, s-a luminat, s-a ├«nseninat. A deschide ochi─ş, a fi atent. A deschide cu─şva ochi─ş, a-─ş atrage aten╚Ťiunea, a-─ş denun╚Ťa ceva. A-╚Ť─ş deschide cu─şva inima, a-─ş spune secretele tale. A deschide cu─şva casa ta, a-l primi ca pe un bun amic. A deschide cu─şva capu, spiritu, a-─ş atrage aten╚Ťiunea, a-l face ma─ş capabil, ma─ş inteligent. A deschide un credit, un cont cu─şva, a ├«ncepe s─â-─ş face credit. ÔÇô ├Än Munt. de╚Öchid ╚Öi (├«n vest) d─â╚Öchid.
desch├şdere f. Ac╚Ťiunea de a deschide. Deschiz─âtur─â, spa╚Ťi┼ş ├«ntre do─ş st├«lp─ş ╚Ö.a.: pod cu deschider─ş de 50 de metri.
de╚Öch├şd V. deschid.
DESCHIDE vb. 1. a desface. (~ repede plicul ╚Öi cite╚Öte scrisoarea.) 2. a descuia. (A ~ u╚Öa ├«ncuiat─â.) 3. a c─âsca, a desface. (~ gura.) 4. a se cr─âpa, a se despica. (S-a ~ p─âm├«ntul.) 5. a se ad├«nci, a se c─âsca, (rar) a se scobi. (├Än fa╚Ťa noastr─â se ~ o pe╚Öter─â.) 6. a desfunda, a destupa. (~ o sticl─â.) 7. a (se) sparge. (S-a ~ abcesul.) 8. a cr─âpa, a se desface, a se despica, a plesni. (Se ~ mugurii, bobocii.) 9. a se desfoia, a ├«nflori. (S-a ~ floarea.) 10. a inaugura, a ├«ncepe. (~ o nou─â perioad─â.) 11. a debuta, a ├«ncepe. (Concertul s-a ~ cu...) 12. a inaugura, a vernisa. (A ~ ieri noua sa expozi╚Ťie.) 13. a se ├«nsenina, a se limpezi. (Cerul s-a ~.)
deschidere s. v. RECEPTIVITATE.
DESCHIDERE s. 1. desfacere. (Dup─â ~ plicului.) 2. descuiere. (~ unei u╚Öi ├«ncuiate.) 3. c─âscare, c─âscat. (~ gurii.) 4. desfundare, destupare. (~ unei sticle.) 5. spargere. (~ abcesului.) 6. cr─âpare, desfacere, despicare, plesnire. (~ bobocilor de floare.) 7. (concr.) deschlz─âtur─â, gaur─â, orificiu, (livr.) apertur─â, (Mold.) bort─â. (O ~ ├«ngust─â ├«n zid.) 8. (GEOL.; concr.) deschidere geologic─â = afloriment. 9. inaugurare, ├«ncepere. (~ stagiunii.) 10. ├«ncepere. (~ ╚Öedin╚Ťei.)
DESCHIDEREA PARA╚śUTEI declan╚Öarea para╚Öutei ├«n aer. Se poate face ├«n mai multe feluri, exist├ónd: deschiderea automat─â a para╚Öutei, mod de deschidere a para╚Öutei imediat dup─â p─âr─âsirea aeronavei de c─âtre para╚Öutist (ata╚Öarea carabinei cablului comenzii automate de cablul central al avionului, ├«ntinderea cablului comenzii automate ╚Öi smulgerea acestuia sub ac╚Ťiunea greut─â╚Ťii para╚Öutistului), fiind utilizat─â ├«n special ├«n lansarea para╚Öuti╚Ötilor ├«ncep─âtori, a desanturilor sau a materialelor; deschiderea comandat─â a para╚Öutei, mod de deschidere a para╚Öutei pe timpul c─âderii libere prin ac╚Ťionarea comenzii manuale de c─âtre para╚Öutist dup─â un timp de c─âdere stabilit prin tema de salt sau misiune; deschiderea instantanee a para╚Öutei, proces de deschidere a para╚Öutei asigurat prin modul de pliere ╚Öi care are loc aproape simultan cu ac╚Ťionarea comenzii para╚Öutei, fiind proprie para╚Öutelor de rezerv─â sau de salvare; deschiderea progresiv─â a para╚Öutei, proces de deschidere a para╚Öutelor asigurat prin modul de pliere ├«n care for╚Ťele care iau na╚Ötere la deschiderea para╚Öutei sunt organizate ╚Öi repartizate astfel ├«nc├ót ╚Öocul dinamic creat la deschiderea para╚Öutei s─â fie c├ót mai mic ╚Öi u╚Öor suportat de para╚Öutist sau de c─âtre materiale; deschiderea la vedere a para╚Öutei, modalitate de deschidere a para╚Öutei ├«n cadrul lans─ârilor ├«n grup de c─âtre para╚Öuti╚Öti, const├ónd ├«n urm─ârirea coechipierilor pe timpul c─âderii libere ╚Öi ac╚Ťionarea comenzii de deschidere a para╚Öutei ├«n acela╚Öi timp ├«n care ╚Öeful grupului sau c─âpitanul echipei deschide para╚Öuta proprie. Deschiderea la vedere este utilizat─â ├«n scopul unei bune e╚Öalon─âri ├«n timp ╚Öi spa╚Ťiu a para╚Öuti╚Ötilor.
DISPOZITIV PENTRU DESCHIDERE AUTOMAT─é aparat de construc╚Ťie special─â (format ├«n principal dintr-o capsul─â aneroid─â, mecanism de ceasornic ╚Öi sisteme de arcuri) put├ónd fi ata╚Öat para╚Öutei principale (sau de rezerv─â), pentru a o deschide la altitudinea stabilit─â ├«n caz c─â para╚Öutistul nu a ac╚Ťionat comanda manual─â la timp.
AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea ÔÇô A citi ╚Öi a comenta un text ad aperturam libri, pe loc, f─âr─â o preg─âtire prealabil─â. Variant─â: Aperto libro.
APERTO LIBRO v. AD APERTURAM LIBRI.
DESCH├ŹDERE s. f. (< desch├şde, cf. lat. discludere): trecere a vocalelor din seria celor ├«nchise ├«n seria celor deschise (v. voc├íl─â).
a deschide pliscul expr. (intl.) a denun╚Ťa.
a deschide ușa (cuiva) cu capul expr. a mitui (pe cineva).

Deschidere dex online | sinonim

Deschidere definitie

Intrare: deschide
deschide verb grupa a III-a conjugarea a X-a
deșchide verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: deschidere
deșchidere
deschidere substantiv feminin
Intrare: deșchidere
deșchidere