Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru descentralizare

descentraliza vt [At: MAIORESCU, D. III, 351 / Pzi: ~z├ęz / E: des- + centraliza cf fr d├ęcentraliser] A acorda autonomie administrativ─â organelor locale.
descentraliz├íre sf [At: CONV. LIT. II, 40 / Pl: ~zß║»ri / E: descentraliza] Autonomie administrativ─â acordat─â organelor locale Si: descentralizat1, (├«nv) descentraliza╚Ťie.
DESCENTRALIZ├ü, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda autonomie unor institu╚Ťii. ÔÇô Din fr. d├ęcentraliser.
DESCENTRALIZ├üRE, descentraliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a descentraliza ╚Öi rezultatul ei. 1. Sistem de organizare ╚Öi de conducere ├«ntemeiat pe autonomie, puterea de decizie apar╚Ťin├ónd autorit─â╚Ťilor locale. 2. Transferare ├«n afara centrelor urbane supraaglomerate a unor unit─â╚Ťi industriale, comerciale sau a unor servicii. ÔÇô V. descentraliza.
DESCENTRALIZ├ü, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda autonomie administrativ─â organelor locale. ÔÇô Din fr. d├ęcentraliser.
DESCENTRALIZ├üRE, descentraliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a descentraliza ╚Öi rezultatul ei; autonomie administrativ─â acordat─â organelor locale. ÔÇô V. descentraliza.
DESCENTRALIZ├ü, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda independen╚Ť─â administrativ─â diferitelor organe locale ale unei administra╚Ťii de stat.
DESCENTRALIZ├üRE, descentraliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a descentraliza; independen╚Ť─â administrativ─â acordat─â organelor locale ale unei administra╚Ťii de stat.
descentralizá (a ~) vb., ind. prez. 3 descentralizeáză
descentralizáre s. f., g.-d. art. descentralizắrii; pl. descentralizắri
descentraliz├í vb., ind. prez. 1 sg. descentraliz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. descentralize├íz─â
descentralizáre s. f., g.-d. art. descentralizării; pl. descentralizări
A descentraliza Ôëá a centraliza
Descentralizare Ôëá centralizare
DESCENTRALIZ├ü vb. I. tr. A da independen╚Ť─â administrativ─â organelor locale ale unei administra╚Ťii, a trece ├«n competen╚Ťa organelor locale unele atribu╚Ťii de conducere care ├«nainte reveneau centrului. [< des- + centraliza, dup─â fr. d├ęcentraliser].
DESCENTRALIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a descentraliza ╚Öi rezultatul ei; l─ârgire a puterii administrative a organelor locale. [< descentraliza].
DESCENTRALIZ├ü vb. tr. a acorda autonomie (administrativ─â) organelor locale ale administra╚Ťiei de stat. (dup─â fr. d├ęcentraliser)
A DESCENTRALIZ├ü ~├ęz tranz. (organe de stat centralizate) A face s─â nu mai depind─â de un singur centru, acord├ónd autonomie administrativ─â. /<fr. d├ęscentraliser
descentralizare f. sistem─â de a lua puterii centrale administra╚Ťiunea afacerilor locale.
*descentraliz├ęz v. tr. (d. centralizez). Fac ca diferite p─âr╚Ť─ş ale unu─ş stat s─â fie ma─ş independente de puterea central─â ├«n gestiunea intereselor lor.

Descentralizare dex online | sinonim

Descentralizare definitie

Intrare: descentraliza
descentraliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: descentralizare
descentralizare substantiv feminin