Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru desc├óntec

descß║ąntec sn [At: POP. 200/18 / V: (reg) ~tic─â sf, ~tic, dis~ / Pl: ~ece, (reg) ~uri, ~eci / E: desc├ónta] 1 Formul─â magic─â ├«n versuri ├«nso╚Ťit─â de gesturi rituale folosit─â de cei care desc├ónt─â (1). Si: (├«vp) desc├ónt─âtur─â (1), (pop) potc─â1. 2 Specie a literaturii populare, de obicei ├«n versuri, care con╚Ťine formule considerate magice ╚Öi vindec─âtoare. 3 (Trs; Ban) Strig─âtur─â ├«n timpul unui dans popular. 4 (Fam) ├Äncercare de a convinge (pe cineva), spun├ónd lucruri nesincere sau lingu╚Öitoare. 5 (Fig) Mustrare a cuiva.
DESCß║ĄNTEC, desc├óntece, s. n. Faptul de a desc├ónta. ÔÖŽ Formul─â magic─â (├«n versuri) ├«nso╚Ťit─â de gesturi, cu care se desc├ónt─â; vraj─â, desc├ónt─âtur─â. ÔÇô De la desc├ónta.
DESCß║ĄNTEC, desc├óntece, s. n. Faptul de a desc├ónta. ÔÖŽ Formul─â magic─â (├«n versuri) ├«nso╚Ťit─â de gesturi, cu care se desc├ónt─â; vraj─â, desc├ónt─âtur─â. ÔÇô Des1- + c├óntec.
DESC├Ä╠üNTEC, desc├«ntece, s. n. (├Än practicile magice) Faptul de a desc├«nta; (mai ales) formul─â magic─â (de obicei ├«n versuri) rostit─â ╚Öi ├«nso╚Ťit─â de gesturi de cei care desc├«nt─â; vraj─â. Peste c─âm─ârile boierului era chel─âreas─â Safta ╚Ťiganca, o ╚Öerpoaic─â me╚Öter─â ├«n desc├«ntece ╚Öi ├«n farmece. GALACTION, O. I 68. Tot ├«mbla din bab─â ├«n bab─â cu desc├«ntece ╚Öi cu oblojele. CREANG─é, P. 111. ÔŚŐ Fig. Din fuior de argint torceam ╚Öi eram s─â-╚Ťi ╚Ťes o hain─â urzit─â ├«n desc├«ntece, b─âtut─â-n fericire. EMINESCU, N. 9.
descß║ąntec s. n., pl. descß║ąntece
descântec s. n., pl. descântece
DESCÂNTEC s. v. vrajă.
DESC├éNTEC ~ce n. 1) v. A DESC├éNTA. 2) Text magic (de obicei ├«n versuri) care, fiind rostit (╚Öi ├«nso╚Ťit de anumite gesturi), se crede c─â lecuie╚Öte de o anumit─â boal─â sau dezleag─â un farmec. /des- + c├óntec
desc├óntec n. c├óntec de leac, formul─â magic─â ├«n contra duhurilor rele (cari ar fi pricina boalelor): desc├óntec de albea╚Ť─â, de deochiu.
desc├«╠üntec n., pl. e (d. c├«ntec). Cuvinte a╚Öezate ├«n poezie sa┼ş ├«n proz─â pe care femeile din popor, ├«nso╚Ťindu-le une-or─ş ╚Öi de ni╚Öte practice supersti╚Ťioase (ca st├«nsu c─ârbunilor), pe pronun╚Ť─â la capu bolnavulu─ş ca s─â-l vindece. Poporu ma─ş crede c─â desc├«ntecu, ca s─â a─şb─â putere, trebu─şe s─â fie furat (s─â trag─ş cu urechea c├«nd desc├«nt─â altu), nu s─â ╚Ťi-l spu─şe or─ş s─â ╚Ťi-l scrie.
DESCÎNTEC s. farmec, magie, vrajă, vrăjitorie, (pop.) descîntătură, fapt, făcătură, făcut, fermecătorie, fermecătură, legămînt, legătură, meșteșug, solomonie, (înv. și reg.) măiestrie, (reg.) băbărie, boboană, bolmoajă, boscoană, bosconitură, farmazonie, năprătitură, rîvnă, rîvnitură, solomonărie.
descß║ąntec, desc├óntece, s.n. ÔÇô (mag.) Formul─â magic─â versificat─â cu care se desc├ónt─â; vraj─â, desc├ónt─âtur─â. Ac╚Ťiune de desfacere, de dezlegare de f─âc─âtur─â, de vraj─â (> ├«nc├óntec): ÔÇ×La 1650, 18 iulie, o femeie [din Baia Mare] care se ocupa cu desc├óntece a fost ars─â pe rugÔÇŁ (Meru╚Ťiu, 1936: 25). ÔÇô Din des- + c├óntec (< lat. canticum) (Scriban, DEX); din desc├ónta (MDA).
descß║ąntec, -e, s.n. ÔÇô (mag.) Formul─â magic─â versificat─â cu care se desc├ónt─â; vraj─â, desc├ónt─âtur─â. Ac╚Ťiune de desfacere, de dezlegare de f─âc─âtur─â, de vraj─â (> ├«nc├óntec): ÔÇ×La 1650, 18 iulie, o femeie (din Baia Mare) care se ocupa cu desc├óntece a fost ars─â pe rugÔÇŁ (Meru╚Ťiu 1936: 25). ÔÇô Des + c├óntec (< lat. cano, canto ÔÇ×a c├óntaÔÇŁ).
descântec, descântece s. n. (er.) act sexual.

Descântec dex online | sinonim

Descântec definitie

Intrare: descântec
descântec substantiv neutru