desanta vt [At: DN3 / Pzi: ~téz / E: cf eg descent] A lansa un desant.

desantáre sf [At: DEX2 / Pl: ~tắri / E: desanta] Lansare a unui desant.

deșănțá vr [At: VEISA, I. 124/2 / V: (îvr) diș~ / Pzi: ~țéz / E: cf deșanț] (Înv) 1 A se destrăbăla. 2 A se mira.

deșănțáre sf [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~țắri / E: deșănța] (Înv) Destrăbălare.

DESANTÁ, desantez, vb. I. Tranz. A lansa un desant. – Din desant.

DESANTÁRE, desantări, s. f. Acțiunea de a desanta. – V. desanta.

DEȘĂNȚÁ, deșănțez, vb. I. Refl. (Rar) A se destrăbăla. – Din deșănțat (derivat regresiv).

DEȘĂNȚÁRE, deșănțări, s. f. (Adesea fig.) Destrăbălare, dezmăț. – V. deșănța.

DESANTÁ, desantez, vb. I. Tranz. A lansa un desant. – Din desant.

DESANTÁRE, desantări, s. f. Acțiunea de a desanta. – V. desanta.

DEȘĂNȚÁRE, deșănțări, s. f. (Rar) Destrăbălare, dezmăț; dezordine. Sînt prea mic... ca să mă amestece, de pe acum, în toate deșănțările. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 354.

*desantá (a ~) vb., ind. prez. 3 desanteáză

!deșănțá (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se deșănțeáză

deșănțáre s. f., g.-d. art. deșănțắrii; pl. deșănțắri

desantá vb., ind. prez.1 sg. desantéz, 3 sg. și pl. desanteáză

desantáre s. f., g.-d. art. desantării; pl. desantări

deșănțá vb., ind. prez. 1 sg. deșănțéz, 3 sg. și pl. deșănțeáză

deșănțáre s. f., g.-d. art. deșănțării; pl. deșănțări

DEȘĂNȚÁRE s. v. corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

DESANTÁ vb. I. tr. A lansa un desant. [Cf. engl. descent].

DESANTÁ vb. tr. a lansa un desant. (după engl. descent)

A DESANTÁ ~éz tranz. (trupe, echipamente etc.) A coborî cu parașuta; a lansa. /Din desant

A SE DEȘĂNȚÁ mă ~éz intranz. pop. și fam. A deveni neglijent, dezordonat; a se dezmăța. /Din deșanțat

deșănțare s. v. CORUPȚIE. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DEPRAVARE. DESFRÎNARE. DESFRÎU. DESTRĂBĂLARE. DEZMĂȚ. IMORALITATE. PERDIȚIE. PERVERSITATE. PERVERSIUNE. PERVERTIRE. PIERZANIE. PIERZARE. STRICĂCIUNE. VICIU.

DESANTARE acțiunea de lansare a unui desant.