desărcina definitie

13 definiții pentru desărcina

desărciná [At: (a. 1849) URICARIUL XIII, 378 / S și: (înv) dessă- / Pzi: ~néz / E: des- + (în)sărcina cf fr décharger] (Rar) 1 vt A lua cuiva (o parte din) sarcina (din spinare). 2-3 vtr (Fig) A (se) elibera de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție.
DESĂRCINÁ, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție. – Pref. de- + [în]sărcina (după fr. déchanger).
DESĂRCINÁ, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție. – Des1- + [în]sărcina (după fr. décharger).
DESĂRCINÁ, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera (pe cineva) de o sarcină, de o îndatorire, de o obligație, de o funcție. X a fost desărcinat din funcția de director.
desărciná (a ~) vb., ind. prez. 3 desărcineáză
desărciná vb., ind. prez. 1 sg. desărcinéz, 3 sg. și pl. desărcineáză; conj. prez. 3 sg. și pl. desărcinéze
DESĂRCINÁ vb. a descăuna, a elibera, a scoate. (L-a ~ din funcție.)
DESĂRCINÁ vb. I. tr. A lua cuiva o sarcină, o funcție, a elibera (pe cineva) de o însărcinare etc. [< însărcina, după fr. décharger].
DESĂRCINÁ vb. tr. a elibera (pe cineva) de o însărcinare, de o funcție etc. (după fr. décharger)
A DESĂRCINÁ ~éz tranz. (persoane) A elibera de o sarcină sau dintr-o funcție. /des- + [în]sărcina
desărcinéz V. dessărcinez.
*dessărcinéz orĭ desărcinéz v. tr. (după a însărcina). Iaŭ cuĭva o însărcinare, dată, descarc de o funcțiune, exonerez.
DESĂRCINA vb. a descăuna, a elibera, a scoate. (L-a ~ din funcție.)

desărcina dex

Intrare: desărcina
desărcina verb grupa I conjugarea a II-a