desăgel definitie

6 definiții pentru desăgel

desăgél sm [At: H II, 120 / V: dăs~, disăgel / Pl: ~ei / E: desag + -el] 1-2 (Șhp) Desăguț.
DESĂGÉL, desăgei, s. m. (Pop.) Desăguță. – Desag + suf. -el.
DESĂGÉL, desăgei, s. m. (Pop.) Desăguță. – Desag + suf. -el.
DESĂGÉL, desăgei, s. m. (Popular) Desăguță. (Cu pronunțare regională) Aști doi dăsăgei Plini cu gălbenei. TEODORESCU, P. P. 499.
desăgél (pop.) s. m., pl. desăgéi, art. desăgéii
desăgél s. m., pl. desăgéi, art. desăgéii

desăgel dex

Intrare: desăgel
desăgel substantiv masculin