derocat definitie

2 intrări

11 definiții pentru derocat

deroca vt [At: DEX / Pzi: ~chéz / E: fr dérocher] A curăța albia unui râu de stânci, de mâl, de nisip etc.
derocát, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: deroca] (D. albia râurilor) Care a fost curățată de mâl, de nisip etc.
DEROCÁ, derochez, vb. I. Tranz. A curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc. – Din fr. dérocher.
DEROCÁT, -Ă, derocați, -te, adj. (Despre albia râurilor) Care a fost curățată de mâl, de nisip etc. – V. deroca.
DEROCÁ, derochez, vb. I. Tranz. A curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc. – Din fr. dérocher.
DEROCÁT, -Ă, derocați, -te, adj. (Despre albia râurilor) Care a fost curățată de mâl, de nisip etc. – V. deroca.
derocá (a ~) (a curăța de roci) vb., ind. prez. 3 derocheáză
derocá vb., ind. prez. 1 sg. derochéz, 3 sg. și pl. derocheáză
DEROCÁ vb. I. tr. A îndepărta stâncile din albia unui râu, de pe un teren. [P.i. derochéz. / cf. fr. dérocher].
DEROCÁ vb. tr. a sparge, a îndepărta stâncile subacvatice, de pe un teren etc. (< fr. dérocher)
*deróc și chéz, a - v. tr. (de și rocă; fr. dérocher). Scot de pe un metal prețios, pin ajutoru aciduluĭ sulfuric amestecat cu multă apă, corpurile grase și oxidele care s’aŭ format la a doŭa topire.

derocat dex

Intrare: deroca
deroca verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: derocat
derocat